|
|
||
|
Vezi și:CEL,
CELĂLALT,
AFELIU,
APOGEU,
RAR,
RĂS-,
PAS
... Mai multe din DEX...
CEL MAI DEPĂRTAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI DEPĂRTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 379 pentru CEL MAI DEPĂRTAT. Petre Ispirescu - George cel viteaz ... Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ... și-l crescuse. Nu trecu multă vreme, și iată că muri și călugărul. Îl îngropă George și pe acesta, cu toată evlavia. Apoi, după ce mai plânse și se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de ... unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul ... el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea ... ... căpriori deșteptată Însă cînd prinde de veste Că ziua aproape este, Prin glasul cel cu răbștire Făcea la casnici de știre Că din patul său cel moale Fără preget să se scoale Și așa fieștecare Să s-apuce de lucrare. Mirla, sturzul și ca ele Alte cîte păsărele Cearcă și dacă ... cuib îl așază Privind împrejur cu pază, Nu cumva să să ivească, Unde vreau ele să nască Peste noapte cu răcoare Micuța privighetoare Glăsuind face mai bine Inimile ce dorm bine, Face somnul greu, mai dulce Face pe toți să să culce Singură să priveghează Și cînd dorm, ea să viează, Țarca, cioara și oricîte Decît ele mai urîte Ciocul său cel noduros Nu-l lasă fără folos Clonțonește fieșcare Și cîntă după-a sa stare. Tu pupăză puturoasă, Tu pasere ticăloasă ! Cu totul bine ... Văzîndu-să-n ciurdă iară Înnoiește a sa pară Nu mugește, ci răgnește Ca leul cînd să pornește De fîn zice că-i mai pasă, Îl hrănește iarba grasă. Părul i se înnoiește, Cel vechi cade și nou crește, Armăsarul uită pleava Cînd paște la iarbă otava, Așa-ți pare, cînd rînchează Că părul din cap să-ți cază Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit ... până în ziua de astăzi. Când prinseră de veste părinții că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, ași! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe ... se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară; dară în deșert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor și s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute. Aci ... mare, alta mijlocie și alta mai mică. Pe cea mai mare, care era alcătuită din flori ce începuse a se trece și abia ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... la acele palaturi, mumă-sa îi spuse că acelea nu sunt ale tatălui ei; dară că tot cam așa sunt și ale împăraților din lume. Mai trecu ce mai trecu și mai mărindu-se și dânsul, într-una din zile, ducânduÂse iarăși la vânat, cum, cum, el se pomeni iarăși dinaintea acelui palat; cu toroipanul la ... șiretenia nenorocirei omului ce năzuia la mila lor, și îl rugă să aibă milă de ticăloșia lui, căci, zicea ea, nu știm cum ne va mai aduce și pe noi Dumnezeu. Voinicului îi păru bine de astă întâmplare, mai cu seamă, gândea el, că va fi barim o slugă în curte care să ție de urât mă-sii, în lipsa lui, și să-i ... spuse ce are de făcut și îl primi să șează la curtea lui. Multele lipsuri, multele necazuri, multa mâhnire ce suferise mama viteazului și dorul cel mare de țara ei, iară mai cu seamă suferințele ei când se gândea la rușinea ce rămăsese asupra numelui său în casa părinților ei, ea fiind nevinovată, o făcu de lâncezea ... hotărî a se duce tocmai acolo să-i aducă leacul. Își luă ziua bună și plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați ... crezând că râde de el pentru că venise la târg numai cu un ou. - Ba nici râs, nici nimic, începu a zice neguțătorul cel chiabur. Iată două pungi: nu crez să-ți dea altul mai mult. Și scoase pungile cu bani, i le puse în mână, luă oul și plecă. Bietul om rămase înlemnit în loc, uitându-se după neguțător ... făcu o căscioară, își mai îndulci și el traiul și-și dete copiii la dascăl ca să învețe carte. Într-una din zile, ducându-se mai de dimineață să-și ia merticul, dete peste pasărea ale cui ouă le lua el. Sta pe cuib. Așa frumusețe de pasăre nu mai văzuse, nici mai auzise. Îndată îi trăsni prin cap că ar fi bine să o ducă acasă la dânsul. O și luă binișor și cu mare bucurie aduse ... joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul ... Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut ... cu o carte în mână. A treia seară când veniră ursitoarele, se întâmplă ca unchiașul să fie deștept. Pe dânsul, vezi, nu-l mai prindea somnul de bucurie, și de trei zile nu-i mai dase ochii în gene, tot umblând pe lângă babă ca s-o îngrijească și s-o caute la boală. D-aia și când veniră ursitoarele ... muma băiatului, de întristare, când auzi unele ca acele; săriră însă unchiașul și fiul său, o stropiră cu apă, și d-abia, d-abia o mai înviorară. Iară băiatul se puse pe gânduri. Și mai plănui el ce mai plănui, până ce, după câteva zile, spuse tatălui său ceea ce izvodise el să facă. Tată-său, carele asculta la gura lui ca la o ... a dus cu călugărul ce-l răpise, și dus a fost. Toți rămaseră ca căzuți din cer de spaimă, dar unchiașul și baba, mai cu asupra. După ce se mai astâmpărară din spaimă, și după ce biserica se liniști, oamenii ieșiră și se duse fiecare într-ale sale. Fiul unchiașului, deși răpit de călugăr, dară ... scapătă, se duse, se duse, zi de vară până-n seară, fără să dea de vrun sat și fără să vază pui de om; și ... Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos ... dupa aceea nu se pot ține pe picioare de piroteala ce-i apucă și cad într-un somn adânc, și nu mai știu nimic. Fiul cel mai mic asculta și tăcea. Apoi, după ce sfârși de spus frații cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru și el de la tată-său ca să-l lase să pândească și el. Cât de trist era ... culese câteva mere, le puse pe o tipsie de aur, și cu penele la căciulă se duse de le înfățișă tatălui său. Împăratul, văzând merele, mai-mai era să-și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit să aducă mere și să se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său să-i dea ... porni la drum. Și aide, și aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate. Aci făcu popas și sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă și stufoasă. Prin bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii ... de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele ... zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea patriei lor! Amândoi sunt eroi, însă Ștefan un erou mai local, un erou moldovan, când Decebal este eroul lumii! În vălmășagul secolelor trecute nu e rar de a vedea unele staturi mici, susținându ... în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele vechi și nu mai conservă decât numele și suvenirele domnului Ștefan. Remarcabilă asemănare de destinuri ale țării la două epoci atât de depărtate, după moartea acestor doi oameni! Ștefan ... ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit ... II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost ... quae nihil significant attexuntur; solo enim vomere terra proscinditur, sed ut hoc fieri possit, etiam caetera aratri membra sunt necessaria. În favoarea punctului principal se mai anină câte ceva accesoriu, precum toate părțile plugului sunt neapărate, deși numai fierul cel lung servește a brăzdui pământul. 1. Guizot, în studiul său asupra lui Shakespeare, începe povestirea prin o lungă digresiune despre Adam și Eva ... apoi a înțelege acea mică parte din ea care ne preocupă în specie. 2. Spania ajunsese pentru o clipă a fi statul cel mai puternic de pe continentul european. Sub sceptrul monarcului de la Madrid se grupaseră toate provinciele mauresce, castilane și aragoneze, Portugalia, Sicilia, Sardinia, Neapole, Neerlandele și ... Polonia moda hainelor scurte și a danțurilor pariziene: atâta! 6. Moscovia era o imensă pădure prin care sălta o fiară sălbatică, numită Ivan ... Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost ... mai chiaburi și mai țanțoși - tot de cei care umblă cu chebea între umere și poartă căciula pusă de-a cățeaua. Și Ionică cel prost n-avea cap să se amestece în vorba lor, c-apoi ce pățea cu nime' nu împărția, sermanul! El și la crîșmă și la ... în lături – da’ eu, măi pulică, m-aș da rob la Turci ca să mă lese numai odată să mă culc la sînul ei cel azurliu, vorba lui Tăplan. —Bine ți-ar mai fi, zise atunci un holtei tomnatic, care nu mai avea acum grijile aceste… dar prea departe ai ajuns; dacă ț-a fost de dînsa, cînd era fată mare la părinți acasă, de ... oleacă de vin. V-ați trezit și voi tocmai a treia zi după Ispas. Ea are acum bucătăria ei și degeaba vorba. Ionică cel prost, cum sta deoparte și-i asculta, nu s-a mai putut stăpîni să tacă, ci s-a sculat iute de unde ședea, a lăsat și frică și tot la o parte ... ... Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată ... oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O ... și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară n-avu ce-și face capului, căci tată-său îl trimitea întruna ... amândoi frații cu logodnicele lor, să facă pe fratele lor mai mic de râs și ocară, când va veni cu broasca țestoasă înaintea împăratului. Fiul cel mic al împăratului daca se duse și el să-și aducă logodnica, broasca cea țestoasă ieși din eleșteu la dânsul, se dete de trei ori ... Apa ciuruia din țeve aurite și o lua cu năstrape și cu căușe de aur. Ștergarele erau de mătase și în țesătură cu fir de cel ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CEL MAI DEPĂRTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 112 pentru CEL MAI DEPĂRTAT. ... mai multe căpetenii mai cu vază decît cele dinainte. 16 Au ajuns la Balaam, și i-au zis: ,,Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: ,Nu mai pune piedici, și vino la mine; 17 căci îți voi da multă cinste, și voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog ... niciun lucru, fie mic fie mare, împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu. 19 Totuș vă rog, rămîneți aici la noapte, și voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.`` 20 Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții, și i -a zis: ,,Fiindcă oamenii aceștia au venit să ... și a strîns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut -o din nou. 26 Îngerul Domnului a trecut mai departe, și S`a așezat într`un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta nici la stînga. 27 Măgărița ... Balac a auzit că vine Balaam, și i -a ieșit înainte pînă la cetatea Moabului, care este la hotarul Arnonului, la hotarul cel mai ... ... sorți seminției fiilor lui Iuda, după familiile lor, se întindea spre hotarul Edomului pînă la pustia Țin, la miazăzi. Acesta a fost hotarul cel mai de miazăzi. 2 Astfel, hotarul lor de miazăzi pornea dela capătul mării Sărate, dela sînul care caută spre miazăzi. 3 Ieșea spre miazăzi de suișul ... Iordanului. 6 Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, și se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben; 7 suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, și se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în fața suișului Adumim la miazăzi ... fii ai lui Anac: Șeșai, Ahiman și Talmai, copiii lui Anac. 15 De acolo s`a suit împotriva locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer. 16 Caleb a zis: ,,Celui ce va bate cetatea Chiriat-Sefer și o va lua, îi voi da de nevastă ... de jos. 20 Aceasta a fost moștenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor. 21 Cetățile așezate în ținutul dela miazăzi, la marginea cea mai ... ... în capitala Susa, 2 a venit Hanani, unul din frații mei, și cîțiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre Iudeii scăpați cari mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3 Ei mi-au răspuns: ,,Ceice au mai rămas din robie sînt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sînt dărîmate, și porțile sînt arse de foc.`` 4 Cînd am auzit aceste lucruri, am șezut jos, am plîns ... dacă vă veți întoarce la Mine, și dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, atunci, chiar dacă veți fi izgoniți la marginea cea mai depărtată a cerului, de acolo vă voi aduna și vă voi aduce iarăș în locul pe care l-am ales ca să locuiască ... ... pierdusem.` 10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.`` 11 El a mai zis: ,,Un om avea doi fii. 12 Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său: ,Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.` Și tatăl le -a împărțit ... grumazul lui, și l -a sărutat mult. 21 Fiul i -a zis: ,Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.` 22 Dar tatăl a zis robilor săi: ,Aduceți repede haina cea mai bună, și îmbrăcați -l cu ea; puneți -i un inel în deget, și încălțăminte în picioare. 23 Aduceți vițelul cel îngrășat, și tăiați -l. Să mîncăm și să ne veselim; 24 căci acest fiu al meu era mort, și a înviat; era pierdut ... ce este. 27 Robul acela i -a răspuns: ,Fratele tău a venit înapoi, și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentrucă l -a găsit iarăș sănătos și bine.` 28 El s`a întărîtat de mînie, și nu voia să intre ... ... cu inima lui. - 4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. - 5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. - 6 Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. - 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. - 8 Cine capătă înțelepciune, își ... căii sale, va muri. - 17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea. - 18 Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. - 19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-și ia pedeapsa; căci dacă -l scoți din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. - 20 Ascultă sfaturile, și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor! - 21 Omul face multe planuri în inima lui, dar ... înțelege știința. - 26 Cine jăfuiește pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. - 27 Încetează, fiule, să mai ... ... s`a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15 Adevărul s`a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jăfuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nicio neprihănire. 16 El vede că nu este nici un om, și Se miră că nimeni nu mijlocește. Atunci brațul Lui Îi vine în ... cu ei, zice Domnul: ,Duhul Meu, care Se odihnește peste tine, și cuvintele Mele, pe cari le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta ... 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni țara. 10 Încă puțină vreme, și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, și nu va mai fi. 11 Cei blînzi moștenesc țara, și au belșug de pace. 12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, și scrîșnește din dinți împotriva lui. 13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine și lui ziua. 14 Cei răi trag sabia și își încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit și sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită. 15 Dar sabia lor intră în însăș inima lor, și li se sfărîmă arcurile ... rămîn de rușine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete. 20 Dar cei răi pier, și vrăjmașii Domnului sînt ca cele mai frumoase pășune: pier, pier ca fumul. 21 Cel rău ia cu împrumut, și nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, și dă. 22 Căci cei binecuvîntați de Domnul stăpînesc țara, dar cei blestemați de El sînt nimiciți. 23 Domnul întărește pașii omului ... văzut pe ... ... margini: poruncile Tale însă sînt fără margini. 97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea. 98 Poruncile Tale mă fac mai înțelept decît vrăjmașii mei, căci totdeauna le am cu mine. 99 Sînt mai învățat decît toți învățătorii mei, căci mă gîndesc la învățăturile Tale. 100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale. 101 Îmi țin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău. 102 Nu mă ... mă înveți. 103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea! 104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii. 105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, și o lumină pe cărarea mea. 106 ... pricepere, ca să cunosc învățăturile Tale. 126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. 127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat: 128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, și urăsc orice cale a minciunii. 129 Învățăturile Tale sînt minunate ... ... ... face lucrul acesta. 24 Între apostoli s`a iscat și o ceartă, ca să știe care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare? 25 Isus le -a zis: ,,Împărații Neamurilor domnesc peste ele; și celorce le stăpînesc, li se dă numele de binefăcători. 26 Voi ... nu fiți așa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; și celce cîrmuiește, ca celce slujește. 27 Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine slujește la masă? Nu cine stă la masă? Și Eu totuș, sînt în mijlocul vostru ca celce slujește ... aceia.`` Iar Petru a zis: ,,Omule, nu sînt dintre ei.`` 59 Cam după un ceas, un altul întărea acelaș lucru, și zicea: ,,Nu mai încape îndoială că și omul acesta era cu El, căci este Galilean.`` 60 Petru a răspuns: ,,Omule, nu știu ce zici.`` Chiar în ... Te -a lovit?`` 65 Și rosteau împotriva Lui multe alte batjocori. 66 Cînd s`a făcut ziuă, bătrînii norodului, preoții cei mai ... brațe; dar n`au văzut că Eu îi vindecam. 4 I-am tras cu legături omenești, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lîngă gură. M`am plecat spre ei și le-am dat de mîncare. 5 Nu se vor mai întoarce în țara Egiptului; dar Asirianul va fi împăratul lor, pentrucă n`au voit să se întoarcă la Mine. 6 Sabia va năvăli peste cetățile ... lor, din pricina planurilor pe cari le-au făcut. 7 Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; și dacă sînt chemați înapoi la Cel Prea Înalt, niciunul din ei nu caută să se ridice. 8 ,,Cum să te dau Efraime? Cum să te predau Israele? Cum să-ți fac ... Țeboimul? Mi se sbate inima în Mine, și tot lăuntrul Mi se mișcă de milă! 9 Nu voi lucra după mînia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sînt Dumnezeu, nu un om. Eu sînt Sfîntul în mijlocul tău, și nu voi veni să prăpădesc. 10 Ei vor ... casele lor, zice Domnul.`` 12 Efraim mă înconjoară cu minciuni, și casa lui Israel cu înșelătorii. Iuda este tot hoinar față de Dumnezeu, față de ... Psalmii Capitol 22 Psalmii 21 Psalmii Capitol 22 1 (Către mai marele cîntăreților. Se cîntă ca ,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m`ai părăsit, și pentruce Te depărtezi fără să-mi ... fără s`asculți plîngerile mele? 2 Strig ziua, Dumnezeule, și nu-mi răspunzi: strig și noaptea, și tot n`am odihnă. 3 Totuș Tu ești Cel Sfînt, și Tu locuiești în mijlocul laudelor lui Israel. 4 În Tine se încredeau părinții noștri: se încredeau, și -i izbăveai. 5 Strigau către Tine ... țîțele mamei mele; 10 de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu. 11 Nu Te depărta de mine, căci s`apropie necazul, și nimeni nu-mi vine în ajutor. 12 O mulțime de tauri sînt împrejurul meu, niște tauri din Basan ... însă, pîndesc și mă privesc; 18 își împart hainele mele între ei, și trag la sorț pentru cămașa mea. 19 Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu! 20 Scapă-mi sufletul de sabie, și viața din ghiarele cînilor! 21 Scapă-mă din gura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MAI DEPĂRTATRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CEL MAI DEPĂRTAT. CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care ... căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel ... CÉLĂLALT , CEÁLALTĂ , ceilalți , celelalte , pron . dem . 1. Cel mai depărtat dintre amândoi , al doilea ; ălălalt , aialaltă . 2. ( La pl . ) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație , afară de ... ... AFÉLIU s . n . Punctul cel mai ... APOGÉU , apogee , s . n . 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen , a unei acțiuni etc . 2. Punctul cel mai ... s . f . I. Adj . 1. Care , într - un șir de lucruri sau de ființe de același fel , se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită . 2. ( Despre un întreg ) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei . Pânză rară . 3. ( Adesea adverbial ) Care se petrece , se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într - un timp mai lung decât cel obișnuit ; care se desfășoară într - un ritm lent . 4. ( Adesea adverbial ) Care este puțin numeros , care se găsește numai în puține locuri sau apare la ... ... d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive ... ... Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între munți sau dealuri , prin care se trece dintr - o parte în alta ; trecătoare . 2. ( Înv . ) Pașaport ... |
||