|
|
||
|
CAT AI CLIPI DIN OCHI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAT AI CLIPI DIN OCHIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru CAT AI CLIPI DIN OCHI. Emil Gârleanu - Călătoare! ... ... repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea, cu groază, priveliștea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarășe din furnicar strivite, dintr-o dată, sub talpa grea a omului. „Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai pentru ca ... și pe aceștia, în zigzag, și, când dădu de cel dintâi buzunar al surtucului, se opri. Să se coboare, să nu se coboare-n el? Din cele ce învățase dintr-atâtea călătorii, și de la alții, știa că pe oameni, mai ales, cu greu îi poți cunoaște pe dinafară. Iar în ... pumn de ouă furate dintr-un furnicar; bunica dăduse de veste numaidecât, întreg neamul furnicesc venise și, în vreme ce drumețul dormea în iarbă, cât ai clipi, cărăbăniră toate ouăle, ca pe-o pradă de război. Așa, furnica își luă inima în dinți și, ușoară, se coborî în buzunar. Scotoci încolo și ... urcă până după gâtul vânătorului. Acesta ridică tocmai atunci mâna. Ispititoare, veni, sprintenă, pe mânecă, până lângă pumnul încleștat pe gâtul unei puști. Și cum căta ce anume vrea să facă omul cu lucrul cela ce-l ținea în mâini, cât ai clipi ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia ... Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate ... ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ... — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am ... aer, și cînta : — Topor micuț, topor zglobiu, Dă-i zor, să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l ... Heinrich Heine - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate ... ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ... — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am ... aer, și cînta : — Topor micuț, topor zglobiu, Dă-i zor, să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l ... alteori măsurați, între timp, cu compasul pentru a nu scădea la întâmplare. De aci, printr-o trapă făcută anume în dușumea, se ajunge, din partea stângă, în o subt-pământă ce formează sala de recepție, iar din partea dreaptă, prin ajutorul unui cărucior pus în mișcare cu manivela, se pătrunde într-un canal răcoros, al căruia unul din capete nu se știe unde se termină, iar celălalt, la partea opusă, într-o încăpere scundă, cu pământ pe jos și în mijlocul căreia se ... silit chiar să facă armata când era abia în vârstă de un an, numai ca să poată ajuta, cât de curând, pe doi frățiori nevoiași ai săi, cu șoldurile scoase prea mult în afară, cauză pentru care fuseseră dați afară din slujbă. Într-una din zile, lui Stamate, ocupat fiind cu obișnuitele sale cercetări filozofice, i se păru, o clipită, că a pus mâna și pe cealaltă jumătate ... o scară mobilă de lemn,la capătul căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară. IV Fericirile mari sunt totdeauna de scurtă durată... într-una din nopți, Stamate, venind spre a-și face obișnuita-i datorie sentimentală, constată cu uimire și dezamăgire că, ... ... Renasc ca florile în soare, Și, îmbătate de-al tău farmec, Ce peste lume se așterne, În tremurarea lor de-o clipă Visează fericiri eterne. Din haos și din întuneric Te-ai smuls, fecundă și senină: Al tău surâs de alma parens Fu prima rază de lumină. Și, de căldura ta, planeții Treptat se dezmorțesc, învie... Pe ... să circule în lume Puterea ta de zămislire. Și miliardele de forme De-a lungul vremii să se-nșire. Viețile, ascunse-n germeni, Din somn cât le atingi tresar, Și toate-n raza ta învie, Și toate mai frumoase par. Prin tine, valuri de vibrații, Din depărtatele planete, Trezesc în sufletele noastre Dureri și bucurii secrete; Ș-acele nostalgii ce-adesea Ne vin fără să știm de unde, Or fi ecouri ... Urzind, pe-o clipă de iubire, O lume de povești senine, Te urmăresc în cartea asta, Ca și cum unele cuvinte Ar mai păstra ceva din glasul, Din respirarea ta fierbinte; Ș-adesea când mă-neacă plânsul De-atâta dor, de-atâta jale, Eu îți sărut aici privirea Și urma gândurilor tale... Cine ... ... Mihai Eminescu - Mușatin și codrul ... mulg în donicioare. Căci să știi, iubite frate, Că nu-s codru, ci cetate, Dar vrăjit eu sunt demult, Până când o să ascult Răsunând din deal în deal Cornul mândru triumfal Al craiului Decebal. Atunci trunchii-mi s-or desface Și-n palate s-or preface, Vei vedea ieșind din ... Iară șoimul, sprintenel, Pe deasupră-i zboară el:  Hai Mușatin, măi Mușatin, Voios aripile-mi clatin Pe-al tău coif m-aș așeza Și din gură-aș cuvânta:  Să trăiești, Măria Ta   Rămâi, codri, sănătos, Că mă cheamă apa-n jos Și menit în lumea sunt Să ... Scânteiază mândru soare. Și-nainte-i vede-un munte Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit stâncă pe stâncă Începând din vale-adâncă, Și purtând pe el păduri Peste nourii cei suri, Își ridică în senin Creștet de zăpadă plin. Și spre mal se-ndreaptă iară ... lumea toată; Vede cerul sfântului Și fața pământului: Că departe se-ntind șesuri, Ce cu ochii nu le măsuri, Unde soarele cel sfânt Parcă iese din pământ; Colo-n zarea depărtată Nistrul mare i s-arată Dinspre țările tătare Și departe curge-n mare La Liman ca și o salbă Se ... George Coșbuc - Dragoste învrăjbită ... venind Nu știu ce să-i spuie, s-a crucit privind Cusătura fetei: Nu vezi că se pierde? Unde-ar fi cu galben, ai cusut cu verde; Crucile pe umăr nu le-ai dus în șir. Numără, Simino, numără pe fir; Trei le treci și două le desparți deoparte, Ca să iasă forma scrisă ca la carte. Florile ... pară. Când se-ntoarse-n urmă mamă-sa de-afară Și-a pus mâna-n șolduri și-a privit-o drept: Ai stricat, Simino, ce-ai cusut la piept! Ce-a fost bun: păi, uite mânecile-s rele! Ce-ai făcut? Stai beată și te uiți la ele! Ea prinzându-și toate sculele-ntr-un loc Le-azvârli deoparte: Dă-le, mamă,-n foc! II ... Și-și vedea viața toată pustiită Dintr-o vorbă numai! Se simțea slăbită Ca d-un veac de boală. Toate-acum s-au dus! Și din ce? Simina n-avea chip de spus. Ieri, de către seară, a plecat Simina Ca să duc-o mustră de cusut la Lina ... ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica ... icoane, două plapămi groase. Spre răsărit, trei icoane muscălești, roșii ca para focului. Toți sfinții se aseamănă ca două picături de apă. Toți au ochii din trei linii, nasul dintr-una și gura din două. Cât despre sf. Gheorghe, călare p-un cal cu gâtul de cocostârc, tot omoară și nu mai omoară un balaur de pe tărâmul celâlalt ... fi, s-ar frânge. Multe capete a sucit. Mulți ochi au jinduit-o. În horă fură toate privirile, și ea s-aprinde d-ai crede că se topește. Și ce vâlnic, și ce năframă, și ce cămașe de borangic, galbenă ca spicul și subțire ca pânza păiajenului, încât i ... zi, la sapa porumbului, cine știe ce i-a năzărit, că cu toate rugăciunile mă-sei, n-a voit să mănânce din zori până la amurg și n-a lăsat sapa din mână până n-a căzut ruptă de osteneală. A dus-o biata bătrână mai mult moartă decât vie acasă. A ... și să oprește la vrun deal, la vrun părâu. Ascultă neclintită un ceas, două. Vântul bate holdele. Izvoarele dau d-a dura petricelele din ... Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur ... unor doi ochi tineri  S-a dus să ceară sfat la sfânta Vineri.  Voinicul meu, îi zise-atuncea sfânta, De ce-ai stătut în valea amintirei? Pentru oricare e frumoasă, blândă, Cu curte-oricărui seamănă. Ceirii Din acea vale inima-ți frământă. Nu sta în ea. De te-nchinași iubirei, Te du de-o cată, și-n a ei fereastă ... n loc s-urmeze drumu-acolo unde Voia să meargă, s-a întors din cale. Sosește iar în țară-i, de-l pătrunde Din nou un dor, o amărâre,-o jale. Atunci din nou el o luă pe mâneci Să ceară sfat acum sântei Dumineci.  Ai stat în valea desperărei iară, Îi zise sfânta, ci din nou pornește! Îți dau o pasăre cu tine  zboară Cu calul tău, unde norocu-ți crește. Când ai vedea frumoasa ta fecioară Că plânge,-atunci dă drumul pasărei iește. Tu dorul ți-l ajungi, deși te ticăi. Ea-ți fie tot, ce-ai ... Un zmău o vede, când s-a pus să steie N-a ei fereastă-n asfințit de sări; Zburând la cer, din ochi ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit ... și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. - Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât la bucuria ce o să simță el ... el, încălecă și pe ici ți-e drumul! Cum păși pragul porții începu casele a țipa de ar fi deșteptat și pe morți din groapă. Auzind zânele țipătul se întoarseră acasă numai cât ai zice mei. Ele văzură că lipsește argatul de acasă, spălăcitura ce mai rămăsese în baia unde se îmbăiase argatul și nucile ce lipseau; nu mai ... părul cel de aur. Grădinarul îl învăță cum să facă brazde, să semene flori, să le răsădească și să le îngrijească. Și îl luase la ochi, căci era spirt, știi, colea, cum trebuie omului, mână dreaptă, nu altceva. Totuși slugile Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul ... voit să-mi afle spița neamului, și, după ce-mi trecu numele într-o condică, îmi zise: — Măi băiete, n-avem ce-ți face, ai scos număr mic, ești sănătos și bine făcut, n-ai nici un drept de scutire; trebuie să rămâi în oaste. Și nouă ne trebuie voinici ca tine. Nu bine sfârși comandantul de vorbit, că un ... Catrina îmi zicea că nu mă prinde când mă sluțesc. Astfel o dusei doi ani și mai bine în care timp mama muri, iar tata din ce în ce se gârbovea. Într-una din zile el mă chemă la o parte și-mi zice: — Măi băiete, eu ca mâni o să mă duc pe urmele maică-ta și ... vă schimburi îndeajuns, și de astăzi în patru zile să vă aflați la Iași, de unde vom pleca împreună cu armata deacolo. Căutați ca nimene din voi să nu lipsească. — Ascultăm!... răspunserăm toți punând mâna la coardă. Apoi ieșirăm din primărie spre a ne duce fiecare la casele noastre. Neculai Drugă se apropie de mine și-mi zise: — Ai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||