Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

CA O SORA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CA O SORA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 177 pentru CA O SORA.

Mihai Eminescu - Surori

... lacrimi, milă și durere. Ea de toți disprețuită, e în stare să se-nchine La vederea-unei copile, ce-n biserică se duce Ar ruga ca să n-o uite-n închinarea ei cea dulce Și ar vrea ca să-i sărute pentru-o vorbă-ale ei mâne. Cu o față aspră, rece, mulțumita ea respinge A sărmanului ce-ajută. Al ei ochi, pare că-ntreabă: Merit și eu mulțămire?... Și-ntinzându-i ... i mărețe...? Ah! lasă să mor mai bine, Înviind pânza cea goală c-umbra gândurilor sale Va uita curând pe-acea ce cu-amoru-i o îmbie Merit să-i leg viața sfântă de-un moment de nerozie... Binecuvântată fie dulcea ochiului tău jale! Astfel este ea... ca tine! Totuși când tu treci cu fală Împrejur, nainte-n urmă-ți urări lungi, fețe senine... Ea? șuieru-unui nemernic, râsul fetelor bătrâne... Arătând nepăsătoare ... Ce de plâns, ce trist-idee! Sămănați cu toate astea... e aceeași față blândă, Ochii negri sunt aceeași, părul, brațul și statura... E un joc, o ironie, ce-ntâmplarea și natura A creat... sau este o ...

 

Grigore Alexandrescu - O impresie

... Grigore Alexandrescu - O impresie O impresie de Grigore Alexandrescu Dedicată oștirii române 22 aprilie 1846 Puțini erau la număr ostașii României, Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei Semeț ... gurile spumate, Mușcând de neastâmpăr zăbala ce-i ținea, Izbind sub ei pământul și răsuflând omorul, La sunete de luptă pe câmp își luau zborul, Ca vulturi ce în aer o pradă ar vedea, Și când auzii glasul armatei tunătoare, Și când văzui silitra de fulger purtătoare Câmpia, atmosfera de fum întunecând, Iar printre fum, prin ... albicioase Mișcându-se departe, ca umbre fioroase Ce ies din întuneric o crimă-amenințând, Electrică schânteie simții... și bucuria, Din inimă pe chipu-mi suită ca mânia, Pe fruntea-mi se aprinse, în ochi-mi străluci; Sub pasurile mele simții arzând pământul, Și vechea strălucire, cu zgomotul, cu vântul, Iluziei-mi ...

 

Ion Luca Caragiale - O lacună

... ajung în Piața Teatrului... Lache zice: — Ai să bem câte o bere la Gambrinus... — Întârziem, Lache... — Lasă, monșer, știu eu... Numa câte o bere... — Da, decât nu face pentru ca să ne aștepte damele... Și amândoi intră în berărie... Aci, se-ntâmplă să găsească o sumă de colegi, cari le fac loc la masa lor strângându-se cât se poate. Colegii urmează o discuțiune foarte animată: ei comentează decizia Curții în procesul asasinatului și complotului bulgăresc; și daca voim să fim drepți, trebuie să mărturisim că cea mai ... să nu mai aibă cineva siguranța vieții în țara lui... —Țal! strigă Mache bătând în masă... — ...Când orice asasin, mă-nțelegi, plătit de o mână criminală, poate pentru ca să vie, sub pretext de politică, și în țara ta, când ești liniștit și când ești cu conștiința împăcată că ți-ai împlinit până-n ... să-ți zic: „bravo! bine faci! să mai poftești și aldată..." Să mă ierți! astea să le spuie d. Potropopescu la alții, asta nici o umanitate nu poate pentru ca ...

 

Vasile Alecsandri - O primblare la munți

... de veselie și de sperare, și, grămădiți ca vai de noi! într-o brișcă de Brașov, care, urmând obiceiului surorilor sale numite brașovence, ne scutura ca pe niște saci de nuci; dar ce ne păsa nouă! Lumea întreagă atunci era a noastră! cerul era atât de limpede și de ... de însemnat în analele cacofoniei. Din vorbă în vorbă, din hohot în hohot și din cântec în cântec, ne trezirăm deodată în mijlocul Bistriței. Atunci, ca și când o putere nevăzută ne-ar fi strâns de gât, glasurile noastre se stinseră și se f[...]ntre noi o adâncă tăcere. Câteva fețe schimbau fețe, căci Bistrița clocotea împrejurul nostru, pare că ar fi dorit a ne trimite în fundul ei, ca ... se izbeau cu repejune turbată asupra roților și clătinau trăsura ca cu o mână de uriaș; fieștecare dintre noi se cumpănea în toate chipurile pentru ca să nu se prăvale brișca, mai ales că malul era cam departe și bolovanii din fundul apei cam mari. Cu cât însă ne înaintam, valurile ... piept, și două lacrimi îi curgeau pe obraz. L-am rugat să ne tălmăcească vorbele lui, și el, după o ...

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

... l în cea din urmă oră.... Ci zâna nu s-arată în chilioara tristă... De unde să s-arate, mă rog, când nu există? Așa, o vreme dânsul bolește din picioare Și nimenea pe lume nu l-a-ntrebat ce-l doare, Pân' ce-ntr-o dimineață vecinii mi-l aflară Mort în chilia scundă din strada solitară... O, Doamne, câte visuri și-avânturi mari înfrânte Pe veci sunt osândite cu el să se-nmormânte! Se spulberă-n risipa țărânii o comoară, Și nu-i întâiași dată, nici cea din urmă oară. Câți tineri ca și dânsul nu cad așa, victime, Că nime nu-i cunoaște, și nu-i iubește nime, Ca florile plăpânde ce n-au decât o vină: S-anunțe primăvara că trebuie să vină... Dar eu n-acuz pe nimeni de-această nedreptate! Nu osândesc pe nimeni. Știu că-n societate ... o economie De forțe ce se leagă, că unul dintr-o mie, Când nu-și găsește locul, de aur fie-i versul, De dragul lui o lume tot n-o să-și schimbe mersul. Nu osândesc pe nimeni, pe nimeni,

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... din lumea mare au dat năvală împrejuru-i, ca tot atâți fluturi de noapte, ce s-ar repezi orbește asupra unei lămpi aprinse deodată într-o pădure întunecoasă! Ce triumf pentru frumusețe! Și frumusețea e lumină! Ce vârstă să aibă doamna Cuțopolu? O, doamne! Femeile n-au decât vârsta pe care o arată — minus cât nu le convine. Dar e tânără. E o diferență între ea și d. Cuțopolu, ca între o fiică și un tată. Cine a fost? cine este doamna Cuțopolu? E născută Popescu... Dar acest Popescu era numai tatăl oficial. El a ... de despărțire atât de scandaloasă, acel marș! aruncat cu despreț la plecare, nu aveau aerul destul de serios. El a crezut că e ca todeuna o farsă. El spera că Aglaia are să lase la otel pe bătrânul Cuțopolu și, ca de regulă, are să se întoarcă a doua zi înapoi, căită, să-i ceară o iertare, despre care erau tacit înțeleși îndestul, și să-i dea jumătate din o sută de franci... Trebuiau bani, mai ales pentru copil, pe care-l creștea nenorocita de Lucreția, sora Aglaii. O zi, două, o ...

 

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

... vestite pentru cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri... Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de... călărie etc. Mizilul strălucește în mijlocul tutulor, până acuma ca reședință de subprefectură și ca una din cele mai importante centre politice ale țării. El datorește însă în mare parte importanța sa activității, energiei și devotamentului lui Leonida Condeescu. Se ... că Mizilul este un oraș care a luat totdeauna parte cu entuziasm la cele mai mari acte ale istoriei naționale; este păcat, sire, ca Mizilul să fie astfel persecutat! căci nu putem pentru ca să zicem alt decât că este o persecuțiune! Suveranul a promis că va recomanda atențiunii guvernului stăruințele energicului primar, și-n adevăr, cum a văzut pe președintele consiliului ... ar putea cere guvernului în favoarea dezvoltării Mizilului?" iată că Direcția generală C.F.R. înființează expresul București - Berlin via Breslau. Leonida ia itinerarul oficial și vede... o scăpare din vedere, probabil! o greșală de tipar, desigur!! în dreptul Mizilului nu se indică ora - o linie dreaptă, ...

 

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută

... toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! să-mi rază mie mustățile! PRISTANDA: Și mie! TIPĂTESCU: Dar în sfârșit, las-o asta! lasă-l să urle ca un câine! PRISTANDA: Curat ca un câine! TIPĂTESCU: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade) PRISTANDA: Cum vă spuneam, coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după-masă, precum ... să-i numărăm steagurile lui Ghiță..." PRISTANDA (mâhnit): Îmi pare rău! tocmai coana Joițica, tocmai dumneei, care de!... să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... TIPĂTESCU: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o de glumă. Nu știe și nenea Zaharia și ea că ești omul nostru... PRISTANDA: Al dumneavoastră, coane Fănică, și al coanii Joițichii, și al lui ... pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera „Unirii". Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

... goale se scoală și dumnealui. Plecăm noi, pleacă și dumnealui după noi. Eu îl vedeam cu coada ochiului; dar nu vream să le spui cocoanelor, ca să nu le rușinez. Știi cum e Veta mea,... rușinoasă. IPINGESCU: Mie-mi spui? n-o știu eu?... Ei? JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, - coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani ... al lui și dumneavoastră ați mers înainte. JUPÂN DUMITRACHE: Așa am crezut și eu întâi, dar stai să vezi!... A trecut după aia o săptămână la mijloc. Îmi ca și uitasem eu de istoria bagabondului; gândeam și eu: poate c-o fi stând coate-goale prin partea locului, - bunioară vorba dumitale. Așa, zice cumnată-mea ieri: "Nene, hai deseară la «Iunion» la Ionescu!" Cum auzii ... dus." - "'Aide, nene, zău! parol! să n-ai parte de mine și de Veta!" Ei! când am auzit așa vorbă mare, n-am putut pentru ca s-o tratez cu refuz. IPINGESCU: Rezon! JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... a cepei, ne descoperirăm amândoi mofturoși (sau că făcea pe mofturoasa ca să-mi placă). Amândoi nu reușirăm, ca ceilalți, să ne culcăm imediat. După o ezitare, în urma propunerii mele, se hotărî să meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: “Bine, o să vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul curat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând ... poetică, amândoi singuri, abia scoțând câte o vorbă. Ne simțeam aproape. Și atunci un regret m-a chinuit: n-o cunoșteam mai bine ca să am curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui fapt. Preliminările amorului trebuiau să aibă o durată hotărâtă. Oricât de neașteptată ar fi fost o sărutare atunci, după un așa de puțin timp de cunoștință (era tânără și, cu tot fardul, nu-i bănuiam experiențe sentimentale), cred că ar fi ... primită. O exclamare acolo, în noapte, în singurătatea noastră, departe de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat să ne întoarcem, nu prea târziu, ca să nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o ...

 

Vasile Alecsandri - Erculean

... Cum să ies din piatră, Că sunt goală toată Și mă tem de soare... Nu m-a soarbe oare?" ,,Să n-ai nici o frică, Fată sălbățică, Că te-oi lua-n brață, Să mai prind la viață, Și te-oi coperi Și mi te-oi feri De vânt ... Din umbră adâncă, Să-ți ies la lumină Cu inima plină." Ercul Erculean, Căpitan râmlean, Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumii se arată O dalbă de fată Albă, goală toată, Vie și frumoasă, Dulce, răcoroasă Cu păr aurit, Pe umeri leit. Cât o și zărește Soarele s-oprește, Și fața-i s-aprinde Și raza-i se-ntinde, Ca un sărutat Lung și înfocat. Iar cel Erculean, Căpitan râmlean, Mi-o apucă-n brață De prinde la viață, Mi-o strânge la piept Ș-o leagănă-ncet; Și-i face-n răcoare Departe de soare Cuib de floricele Ivite la stele. [1] Această legendă pare a cuprinde o ... izvoare minerale se cheamă izvorul lui Ercul, zeul puterii, căci apa lui este întăritoare. Sora cea mai mică și mai sălbățică ce stă ascunsă într-o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...