Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

C��L��UZ�� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru C��L��UZ��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru C��L��UZ��.

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

... se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate și lenea lui de oriental adevărat care-l îndemna să fugă de osteneala supărătoare, inevitabilă în orice revizuire serioasă a ideilor noastre cele mai confortabil fixate. Presupun, în sfârșit, că aceste ... rents traits, Un geste la dĂ©couvre, un rien la fait paraître...1 iar în Prolog domnia-sa zicea: Eu am privit în juru-mi l-a noastră omenire, La număr fără margini, cu gândul mărginit... Îmi pare neîndoielnic că Vespasian și Papinian, Ghiță Titirez, donjuanul de la Arhivă ... e, la Caragiale, execuție artistică: de la schițele din Claponul apare caracterizarea intensă prin dialog, care dă povestirii relieful și iuțeala aceea unică. Pe Caragiale l-am auzit adesea clasându-se printre moraliști, în înțelesul pe care cuvântul îl are în uzul francez: constructor adică de tipuri și portrete, și e ... și cântăreț la Biserica dintr-o zi și artist dramatic, nu pronunță niciodată curat numele proprii străine și neologismele; grecul creditor turbat, care umblă să-l împuște pe Millo, iar când îl întâlnește, îl mai împrumută cu zece galbeni, că altfel n-ave țe munca astăzi; păcăleala cu chinoroz a ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care ... mai șade la cârmă: e legat; Pe pod s-aruncă valul, ce pare că-a turbat Sub biciul unui demon ce de aproape-l strânge; Lovirea cea de vânturi, catartul plecă, frânge. Și vasul se rădică, se lasă în abim, Și iară se înalță! Un strigăt, un suspin S ... trăiești tu încă. Dar să pătrundem umbra, tăcerea cea adâncă! Acolo un pilone gigantic întâlnești Pe două mari masife, prin care-apoi zărești O poartă c-o cornișă, ce artele amintă; Tablouri hieroglifici pe Ramses îl prezintă. Mulțime de tablouri fațada-mpodobesc. Înuntru pe o sută columne strălucesc Mulțime de legende ... de a spune. Ai fi crezut atuncea că-n lume sunt doi sori Că frumusețea dulce e două dulci surori! Că dulcea fericire, c-un spirit și c ...

 

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

... apleacă urechea și ridică degetul către locul de unde vine cântarea, zâmbind luminos cu inefabila satisfacție a dobitocului pe care ai nemerit să-l scarpini tocmai unde-l mănâncă: e bine - e frumos! A sunat coarda din năuntru, și el a auzit-o. Nu cântarea neînțeleasă a privighetorii ... să ne arate cu vreun procedeu intelectual cam ce a fost, nu cântecul privighetorii, nu razele lunii, ci acea cântare misterioasă interioară care l-a mulțumit atâta? Poate, cum am zice, să ne întoarcă în afară și nouă ceva din iritarea lui interioară, care pentru noi, oameni ... formula de comunicare intelectuală exactă a simțirii ce ne-a produs-o împrejurările materiale. Pe această cale, deși de ocol, credem c-am ajuns aproape de dezlegarea primei întrebări. * După mișcarea gușatului nostru, după fiorul de caldă mulțumire care l-a trezit din aromeală, noi am văzut destul de sigur că în sufletul omului s-a petrecut ceva minunat — ceva ... razele de pe coama dealului, și cântecul din grădina cu pruni sunt ca arcușul pe lângă sunetul vioarii, niște simpli agenți brutali de iritare. Arcușul ...

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie un răvășel trandafiriu, poftim să-l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a ... acuma guvernante. Societatea să înființeze o școală de guvernante, fie chiar elvețiene, numai să fie o școală de guvernante care să vorbească românește. Aceasta credem c

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... se zice sporire de leafă. Numai nemții zic mai bine Erhöhung des Gehalts , în loc de Vergrösserung . Sunt forme de vorbire consacrate prin uz, pe care nu-i este permis unui autor să le prefacă fără nici o cauză binecuvântată. Ce am zice noi de un neamț care ar ... periodice, pentru care faptă și-a câștigat dreptul la recunoștința publică." Foaia nu a apărut încă bine, este primul număr ce-l citim, n-am văzut încă dacă va fi bun sau rău și recunoștința publică s-a și câștigat adunării pentru înființarea ei? Noi ...

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

... franceză și s-a pierdut. Textele românești sunt două: unul publicat de Bălcescu, care spune că nu știe cine e autorul; celălalt text l-a publicat Alecsandri, care-l atribuie sigur lui Russo. Cele două texte române diferă. Își va fi aruncat poate și Alecsandri condeiul în redactarea pe românește. Intenția fusese de a ... poemului, acordat în ton de imn sau de lamentație biblică. Ce caută aci aceste ingrediente ale lirismului lăutăresc pe care, urmând mai vechi deprinderi, Alecsandri l-a perpetuat cu un fel de ușuratică insistență prin lirica lui de album? Acest disparat pare că simbolizează schematic, dar complet, figura literară ... cu drept cuvânt: sunt de Alecsandri? sunt de Bolintineanu? Plăcută, simțitoare, în toată grațioasă Ești dulce ca seninul de zi primăvăroasă... Tu poți să dai c-un zâmbet, c-un singur sărutat O patrie iubită la tristul exilat. Alecsandri scrie, în loc de cuvântul bun primăvăratică, o deplorabilă plăsmuire verbală: primăvăroasă însă rima o ... și poetul urmează mulțumit și săltăreț, până ce își încheie declarația de album în acel grotesc amestec de patriotism cu erotică: tu poți să dai c-un zâmbet,

 

Vasile Alecsandri - Rusaliile

... TOADER: Cum nu m-aș lepăda de dânsa, ca de Satana, păcatele mele! dar apoi știi povestea țiganului cu ursul din pădure: Săriți, oameni buni, c-am prins ursu! — Adu-l încoace, țigane, dacă l-ai prins! — L-aș aduce, frățico, dar nu mă lasă din labe, dihania! SUZANA (cu dragoste): Sărmanu bietu bărbățel! TOADER: Că, zău, sunt de jelit! M-am buimăcit ... TOADER: Apoi dă, ce să-i faci? A învățat carte la Brașov. SUZANA: De-aceea vorbește brașovenește? TOADER: Nu știu, că eu nu-l înțeleg. Dar să vezi, nevastă, altă belea! Mai deunăzi vine jăndaru c-o hârtie în care se poruncea să serbăm cu solenitate ziua onomastică a lui sfântu... nu știu care. Las’ că sosise porunca a ... suflet simțesc! Mă topesc pe loc, Așa să trăiesc! TOADER (căutând împrejur): Suzano... SUZANA: Ce-i, bărbățele? TOADER: Nu mă-i lăsa să mă-nfrupt c-o sărutare? SUZANA: Ba te-oi lăsa, Toderică, că doar nu suntem în post. TOADER (ștergându-și buzele): Drăgulița mea... (Când voiește s-o sărute ... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

... angeli svol repezi, lin se pun; În juru-Omnipotenței miniștrii toți s-adună, Atenți în tot amorul, ascultă, se supun, Văd toți pe Fiul gloriei l-a Patrelui său dreaptă Și cunoscut se face Cuvântul peste tot; La vocea-i mundiferă creația așteaptă Și laudă, mărire din arpele lor ... friguri de ură, D-a tâmplelor bătaie ochi, față se roșea. Oribilă durere de frunte îl cuprinde Și fruntea i se umflă, nu-l mai încape loc; În cugetu-i prin ură concepe și s-aprinde, Turbează apostatul, o spumă e, un foc. Plesnește al lui creștet. Născu păcătuirea ... vorbesc; Și cap, și inimi la toți aprinde, Ard de plăcere, tremur, doresc. Ce mare și teribilă la angeli încercare! Pe cine frumusețea-i nu l-ar fi tulburat? O filie d-arhangel, născută-n cugetare, O femine în spirit! Frumosul încarnat! Răpindă, grațioasă, plăpândă,-amăgitoare, Și umede și rumeni dulci ... O mască-amăgitoare infamei tiranii, Iar boltele eterii răsună: Strâmbătate! Din margine la alta trosnesc din temelii. A reușit cocheta; dar țipă,-ngălbenește, L-al său părinte-aleargă, și ochii îi sclipesc, Și tremură la sânu-i, de el strâns se lipește, La piept și el o strânge, și ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

... IPINGESCU: Rezon! JUPÂN DUMITRACHE: Apoi să știu de bine că intru în cremenal! Să mai văz eu numai că se ține bagabontul după mine, lasă-l... IPINGESCU: Cara bagabont? JUPÂN DUMITRACHE: Ei! iaca... un bagabont! de unde-l cunosc eu? IPINGESCU: Apoi, dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont? JUPÂN DUMITRACHE: Asta-i Una vorbim și bașca ne-nțelegem. Dar de! ai dreptul; nu știi ce mi ... să intru cu cocoanele în casă, să trimit repede pe Chiriac pe poarta de din dos pe maidan să-i iasă înainte, și eu să-l iau pe la spate,... să-l apucăm la mijloc pentru ca să-l întreb: "Ce poftești, mă musiu?" și să-l și umflu!... Și dacă nu-i ajungea, să-mi tai mie favuridele! ( își mângâie favoritele ) IPINGESCU: Ei! dacă nu-i ajungea, despărțirea e aproape; să ... știe toată istoria, i-am spus-o de la început... Atâta om de încredere am... Băiat bun!... ține la onoarea mea de familist. Dacă nu l-aș fi avut pe el, mi-ar fi mers treaba greu. Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du-te dincolo, mă rog, ca ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui ... atât de națională și o limbă atât de românească și caracteristică personajelor, încât comediile lui localizate sunt documente indispensabile pentru cunoașterea concepției de viață (noi l-am utilizat pentru a defini "spiritul critic" al epocii) și pentru cunoașterea societății din vremea lui -- ca și a limbii de ... fie cât mai obiectivă. Muntenia a avut numai un singur mare istoric al lucrurulor noastre, pe profundul Bălcescu, căci Tocilescu -- pentru cei care l-ar cita ca istoric de valoare -- s-a ocupat mai mult cu lucruri și vremuri ante-românești, Dacă apoi ne îndreptăm atenția la ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... lui mai, Gigât ca un tânăr brad, Vârtos ca un vechi stejar Și viteaz ca un român. Acest fiu când s-au născut, Moașa ce l-au strâns de nas Și l-au prenumit Bogdan, Au tras boghii și au spus Mancei ce l-au aplecat, Ce soție va lua Și câte va pătimi Despre farmece și vrăji; Deci domnișorul Bogdan, Făcându-se flăcăuaș, Tatăl său, domnul bătrân, L ... i dai, Căci negrăbind va muri.â€� Așa Norocul grăind, S-au și făcut nevăzut. Iar Bogdan, mire erou, Pohodnicul și-au întors, Spre apus l-au îndreptat, Cu pintenul l-au împins, Și ca săgeata din arc Slobozită de un brav La fugă l-au repezit. Aleargă negrul comos, Și zdravănul său picior Unde calcă peste stânci Scapără mii de scântei. Aleargă negrul țintat De nu seamănă a ... vârtosul Bogdan Se lupta, se zbihuia Și pe al său zdravăn cal În scări s-au înțepenit, Și în brațe cuprinzând Stâlpul acel de arin, L-au strâns la piept pân’ l-au frânt, Cu dinții au rupt din el Și l ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...