|
|
||
|
Vezi și forma bază: CĂLĂTORI Vezi și:ARGONAUT, ASTRONAUT, BLAT, CĂLĂTOR, CĂLĂTORI, DRUMEȚ, ESCORTĂ, NAVIGATOR, NEUMBLAT, PALEOASTRONAUT ... Mai multe din DEX...CĂLĂTORIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CĂLĂTORÍT, -Ă, călătoriți, -te, adj. Care a călătorit mult, umblat; care a văzut multe locuri. - V. călători.Sursa : DEX '98 CĂLĂTORÍT adj. v. umblat.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CĂLĂTORITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru CĂLĂTORIT. Alexandru Macedonski - Rondelul plecării Alexandru Macedonski - Rondelul plecării Rondelul plecării de Alexandru Macedonski Am să mă călătoresc -- Sunt furat ca de ispite, S-o voiesc, să n-o voiesc, Spre ținuturi negândite. Vara este pe sfârșite. Flori în suflet veștejesc. Am să mă călătoresc. Sunt furat ca de ispite. Luminișuri strălucite Viața mea o cuceresc, Aripi tainice îmi cresc, Aripi zilnic mai grăbite. -- Am să mă Dimitrie Anghel - Garda imperială Dimitrie Anghel - Garda imperială Garda imperială de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 9 oct. 1910, p. 134—136 Se face un amurg de toamnă într-un codru bătrîn de stejari, prin care trece un rădvan în clinchete vesele de zurgălăi. În el suntem noi, micuți cum eram atunci, cu tata și mama. Frunzarele veștede sună împrăștiindu-și ghinda pe drumuri, iar în fund, departe, printre trunchiurile negre, soarele a coborît și a stat neclintit, ca o candelă între colonadele unui templu. Zurgălăii sună încet și, de o parte și de alta a drumului, fructul roș al măcieșilor împrăștie pretutindeni pete de sînge. Feregele uscate și-au plecat dantelatele frunze și pe lîngă trunchiuri, pe covoarele catifelate de mușchi, bureții albi se înșiruiesc, ori se adună în pîlcuri, adumbrind parcă o lume minusculă sub umbreluțele lor. Fața mamei e coperită cu un văl cenușiu, prin care i se văd ochii blajini, ca după pînză de păianjen. Mîna ei mînușată se întinde la răstimpuri ca să ne așeze o șuviță, ori să ne învelească cînd bate vîntul. Tata pare adîncit în gînduri, și noi stăm cuminți și tăcuți, cu micile noastre suflete călătoare ... Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Gherghina de Dimitrie Anghel Miresmele sunt graiul florilor. Ele călătoresc pe vînt, aleargă de ici-colo, se ridică peste zidurile grădinilor, te întîmpină cine știe unde în pustiuri, te urmăresc și merg cu tine, te lasă apoi la o răscruce și dispar cum au venit, fără să știi de ce. Suflete rătăcite colindă lumea, un norod de fantome de toate culorile călătorește căutînd poarta sufletelor noastre, stăruiesc într-un fald de rochie, se ascund sub adăpostul unei frunze, se strecoară pe ferești și pe uși și umblă pretutindenea fără să le putem vedea. Merg coloratele fantome sub formă de mireasmă, trec umbrele de buchete, alunecă albastrele spectre, aproape de noi, fără să le putem atinge, fără să le putem cuprinde forma, fără să le putem vedea. Trec procesiile dulcelor moarte, își încrucișează calea, se întreabă și își răspund poate, ducîndu-și în brațe urna, în care și-au pus sufletul lor mirositor, spre cine știe ce țintirim tăinuit al întinderilor albastre. Toate își au graiul lor. Gherghina singură, marmoreana și recea floare ce stăruie pînă tîrziu în grădini, cînd vine toamna, ținîndu-și pe frunte sus, pînă și în minutul morții, coroana de petale ca ... Emil Gârleanu - Nedespărțite! ... Emil Gârleanu - Nedespărţite! ... Nedespărțite! ... de Emil Gârleanu Toamnă! Pădurea fumegă. Negurile se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se deșiră, iar se strâng și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipăte răsar și se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara. Un stol de turturele a întârziat. Grăbite s-au strâns în dimineața aceasta, și-n fâlfâirile lor, care se aud ca niște sunete supte ușor dintrun flaut, pornesc. Întâi o iau pe-aproape de pământ, peste lunci, deasupra rariștilor, printre plopii înalți, ca și cum ar vrea să mai vadă locurile aceste o dată. Apoi fac un ocol ... Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Cronica sentimentală de Ion Luca Caragiale În una din livezile 'nverzite ale Africei necunoscute de miază-zi, prin care curge liniștită apa Zanzibarului, se rădică un cătun de bordeie locuit d'o populațiune barbară cât se poate de ciudată. Veți crede că voiu să vă serv un capitol de Geografiă populară, sau că încerc a vă da introducțiunea topografică a unui roman de călătorii și aventuri. Nicidecum ! Voiu să vă fac cunoștință pur și simplă cu o specie de oameni cari, mă prind, nu-și pot găsi semeni în niciunul din cele patru înghiuri ale pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul pe țărmii Zanzibarului. Nu au făcut nimănui niciun rău, și cu toate astea, sunt în o stare... ca vai de capul lor. Bieții mei Africani, necunoscând până mai anii trecuți invențiunea salutară a pălăriilor, și șezând la muncă toată ziua cu capul gol, espus la razele fierbinți ale soarelui de miază-zi, și-au prăjit creierii până 'ntr' atâta, încât toți călătorii carii s'au aventurat prin aceste ținuturi barbare, văzând pe Africanii mei, cu drept cuvânt, i-au numit: Tâmpiții. Imaginați-vă un Beduin - ... Dimitrie Anghel - Cucuveaua Cucuveaua de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. O tăcere nețărmurită, ca și cum tot cuprinsul ar fi fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o noapte de toamnă. Pe cerul nemăsurat de nalt, luna, ca obosită de a fi urmat mereu aceeași cale, se avânta ca un balon pierdut, voind să urce parcă dincolo de raza ochilor noștri pămînteni și să nu-și mai poarte melancolia rotundului de gheață deasupra acelorași priveliști. Ca un praf de marmură, bruma argintie coperea streșinile, grajdurile de lîngă poartă, sclipea pe vîrfurile spinilor de pe garduri și se risipea pretutindeni, jucîndu-și fosforescențele în lumină. Singur cum eram, după ce citisem pînă în tîrziu, subt lampă, și ascultasem ce spun tăcerile căzute peste singurătăți, după ce mă încredințasem că străjerul, ce-mi păzea în fiecare noapte curtea, își luase locul obișnuit pe scara balconului de piatră, am lăsat să-mi cadă cartea din mînă și am chemat somnul. Dar sunt nopți făcute așa, se vede, cînd somnul, cu cît îl chemi, cu atîta fuge mai departe de ochii ... Ion Creangă - Cinci pâini Cinci pâini de Ion Creangă Anecdotă publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883 Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeț, necunoscut, îi ajunge din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci e tare flămând și n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și ... Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului de Daniil Scavinschi Informații despre această ediție Fragmente Dar precum culegînd roze sau strîngînd faguri de miere Omul nu poate să scape de a ghimpului durere. Astfel și drumul acesta făcut pentru sănătate Din tovarăși mai nici unul n-au scăpat de greutate. Căci sosind la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca să se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal să călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai să se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a oițelor zbierare Și prostatica în bucium a păstorilor cîntare Fac a veacului de aur plăcuta închipuire, Unde gustă călătorul mîngîioasă liniștire. Acolo sosind cu toții obisiți de osteneală Și pătrunși de-acea frumoasă și romantică priveală Stătură și pe verdeață începură a se pune Puterile-nprăștiate voind iarăși să le-adune. Întru această plăcută și-aleasă soțietate Primit aflîndu-mă și eu din a soartei ... Dimitrie Anghel - Agora modernă ... Mirosurile, efluviile, extractele și chintesențele acestea alambicate, ce-au dormitat îndelung la gura canalurilor, au dospit cu beatitudine pe locurile virane, au călătorit și vor călători cu plăcere în orele nocturne, și-au dat rendez-vous -uri clandestine în anumite unghere ; își au și ele partizanii lor, căci așa sunt făcuți ... îndobitociți privesc în vid, așteptînd reîntoarcerea norocului ce nu mai știe să surîdă... Și totuși, oaze simpatice se zugrăvesc, bătrîni cari au apucat alte vremuri, călători ajunși la capăt de cale, albi pensionari cu fluviale bărbi, areopaguri de fantome prin gura cărora vorbește glasul trecutului. Adunați la un loc, anii lor ... Ștefan Octavian Iosif - Husarii Ştefan Octavian Iosif - Husarii Husarii de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un tropot - trâmbița râsună, Cresc nourii de praf treptat, Husarii sunt! Ei vin în goană, Și-au ordin ca să mâie-n sat. Abia sosiți aici, spre seară, Ai patriei apărători, Și bucurie, dar și teamă Cuprinde pe locuitori. Nici bucuria lor, nici teama Nu poate naște din senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama, fata mea, la toate — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună de plecare, Dispar departe peste plai. Cu o durere negrăită Se uită fata după ei: Frumoșii ochi înoată-n lacrimi, Oftând se umflă pieptul ei. — De ce ești, fata mea, tu tristă? Vorbește: ce s-a întâmplat? — Ah, mamă, a plecat husarul Și inima el mi-a Ștefan Octavian Iosif - Un înțelept odinioară Ştefan Octavian Iosif - Un înţelept odinioară Un înțelept odinioară de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un înțelept odinioară Pe un măgar călătorea. Dar vremea este schimbătoare Și lumea s-a întors pe dos; Măgarii azi umblă călare... Un înțelept merge pe jos. Poezii alese, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CĂLĂTORITRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CĂLĂTORIT. Genesa Capitol 13 Genesa 12 Genesa Capitol 13 1 Avram s`a suit din Egipt în țara dela meazăzi, el, nevastă-sa, și tot ce avea, împreună cu Lot. 2 Avram era foarte bogat în vite, în argint, și în aur. 3 Din țara dela meazăzi s`a îndreptat și a mers pînă la Betel, pînă la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel și Ai, 4 în locul unde era altarul, pe care -l făcuse mai înainte. Și acolo, Avram a chemat Numele Domnului. 5 Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea și el oi, boi și corturi. 6 Și ținutul acela nu -i încăpea să locuiască împreună; căci averile lor erau așa de mari, încît nu puteau să locuiască împreună. 7 S`a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram și păzitorii vitelor lui Lot. Cananiții și Feresiții locuiau atunci în țară. 8 Avram a zis lui Lot: ,,Te rog, să nu fie ceartă între mine și tine, și între păzitorii mei și păzitorii tăi, căci sîntem frați. 9 Nu -i oare toată țara înaintea ta? Mai bine desparte-te de mine: ... Rut Capitol 1 Judecatorii 21 Rut Capitol 1 1 Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în țară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa și cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în țara Moabului. 2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, și cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau Efratiți, din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în țara Moabului, și-au așezat locuința acolo. 3 Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, și ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei și-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, și cealaltă Rut, și au locuit acolo aproape zece ani. 5 Mahlon și Chilion au murit și ei amîndoi, și Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei și fără bărbat. 6 Apoi s`a sculat, ea și nurorile ei, ca să se întoarcă în țara ei din țara Moabului, căci aflase în țara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său și -i dăduse pîne. 7 Ea a ieșit din locul în care locuia însoțită de ... 2 Samuel Capitol 7 2 Samuel 6 2 Samuel Capitol 7 1 Cînd a locuit împăratul în casa lui, și cînd i -a dat odihnă Domnul, dupăce l -a izbăvit de toți vrăjmașii cari -l înconjurau, 2 a zis proorocului Natan: ,,Iată! Eu locuiesc într`o casă de cedru, și chivotul lui Dumnezeu locuiește într`un... cort.`` 3 Natan a răspuns împăratului: ,,Du-te și fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine.`` 4 În noaptea următoare, cuvîntul Domnului a vorbit lui Natan: 5 ,,Du-te și spune robului meu David: ,Așa vorbește Domnul: ,Oare tu Îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? 6 Dar Eu n`am locuit într`o casă, din ziua cînd am scos pe copiii lui Israel din Egipt pînă în ziua aceasta; ci am călătorit într`un cort drept locuință. 7 Pretutindeni pe unde am mers cu toți copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din semințiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască pe poporul Meu Israel, zicînd: ,Pentru ce nu-Mi zidiți o casă de cedru?` 8 Acum să spui robului ... 2 Cronici Capitol 9 2 Cronici 8 2 Cronici Capitol 9 1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să -l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S`a dus la Solomon, și i -a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i -a răspuns la toate întrebările, și n`a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i -l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon, și casa pe care o zidise, 4 și bucatele dela masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele și hainele celor ce -i slujeau, și paharnicii lui și hainele lor, și treptele pe cari se suia la Casa Domnului. Uimită, 5 ea a zis împăratului: ,,Era adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, pînă n`am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s` ... Luca Capitol 13 Luca 12 Luca Capitol 13 1 În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întîmplase unor Galileeni, al căror sînge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2 ,,Credeți voi``, le -a răspuns Isus, ,,că acești Galileeni au fost mai păcătoși decît toți ceilalți Galileeni, pentrucă au pățit astfel? 3 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți peri la fel. 4 Sau acei optsprezece inși, peste cari a căzut turnul din Siloam, și i -a omorît, credeți că au fost mai păcătoși decît toți ceilalți oameni, cari locuiau în Ierusalim? 5 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.`` 6 El a spus și pilda aceasta: ,,Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n`a găsit. 7 Atunci a zis vierului: ,Iată că sînt trei ani, decînd vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie -l. La ce să mai cuprindă și pămîntul degeaba?` 8 ,Doamne`, i -a răspuns vierul, ,mai lasă -l ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂLĂTORITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CĂLĂTORIT. ARGONAÚT , argonauți , s . m . 1. ( Mitol . ) Nume dat eroilor antici greci care au călătorit pe corabia Argo spre Colchida . 2. Specie de moluscă cefalopodă din apele tropicale ( Argonauta ASTRONAÚT , astronauți , s . m . Persoană care călătorește în spațiul cosmic cu o astronavă ; ... BLAT ^2 s . n . ( Arg . ; în expr . ) A călători ( sau a merge ) pe blat sau a face blatul , se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într - un ... ... CĂLĂTÓR , - OÁRE , călători , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care călătorește , care se află în călătorie . 2. Adj . ( Despre popoare ) Nomad ... CĂLĂTORÍ , călătoresc , vb . IV . Intranz . A face un drum spre un loc ( mai ) depărtat ; a fi pe DRUMÉȚ , - EÁȚĂ , drumeți , - e , s . m . și f . Persoană care călătorește ( pe jos ) ; călător . - Drum + suf . - ESCÓRTĂ , escorte , s . f . 1. Pază alcătuită din oameni înarmați care însoțesc pe deținuți pentru a - i împiedica să fugă ; oamenii care alcătuiesc această pază . 2. Grup de oameni care însoțesc pe înalții demnitari pentru a - i păzi sau pentru a le fi de folos . 3. Grup de nave sau de avioane militare care însoțesc ( în timp de pace ) o navă sau un avion în care călătoresc persoane oficiale importante sau ( în timp de război ) vapoarele , avioanele etc . de transport sau de comerț ( pentru a le apăra contra atacurilor NAVIGATÓR , - OÁRE , navigatori , - oare , s . m . și f . 1. Persoană care întreprinde lungi călătorii pe mari și oceane ; persoană care conduce o navă ( 1 ) sau face parte din personalul unei nave ; p . ext . persoană care călătorește pe apă . 2. Membru al echipajului unei aeronave care conduce efectiv zborul NEUMBLÁT , - Ă , neumblați , - te , adj . 1. ( Despre drumuri , locuri ) Care este puțin umblat , pe care se trece rareori ; pe unde nu au trecut niciodată oamenii ; p . ext . care nu este populat ; pustiu . 2. ( Despre oameni ) Care a călătorit puțin . [ Pr . : ne - um - ] - Ne - + PALEOASTRONAÚT , paleoastronauți , s . m . Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor . [ Pr . : - le - o - as - ] - Paleo - + Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||