|
|
||
|
Vezi și:CÂRPĂCEALĂ,
CÂRPĂCIE,
CÂRPĂCITOR,
CAMELOTĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CÂRPACI:
CÂRPĂCI.
CÂRPACI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÂRPÁCI, cârpaci, s.m. Meseriaș care peticeşte, care repară încălțăminte, haine etc. ** Meseriaș sau, p. gener. persoană care lucrează prost. - Din bg. kărpa?.Sursa : DEX '98 Cârpaci ≠ meșterSursa : antonime cârpáci s. m. (sil. -paci), pl. cârpáciSursa : ortografic CÂRPÁCI \~ m. 1) Meseriaș care repară obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. 2) depr. Meseriaș care lucrează rău. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CÂRPACIRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CÂRPACI. Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor ... a unuia domnie Ș-a vulpii dibăcie; Ajunse pân' să zică că lupii sunt rapaci! Și lupul să întoarcă că vulpile-s cârpaci!... Atunci să fi văzut Ce nu s-a mai văzut! Scot dreptul natural, Scot dreptul criminal, Ba dreptul zoologic, Ba cursul patologic Frăției ... Ioan Slavici - Barbaria modernă ... ne silința de a feri pe nĂ©mul nostru de agricultorÄ, care sĂ©cămana [scarmănă] pămîntului și istovesc puterile muncitorilor luÄ, de meșteșugarÄ-cârpaci, carÄ nu fac nimic cum se cade, de neguțătorÄ necinstițÄ și de speculanțÄ neomenoșÄ, carÄ turbură viața nĂ³astră comercială și ne compromit creditul, de ... ... ca să trăiască maÄ ușor, ci ca prin producte solide să satisfacă în mod efectiv trebuințele publiculuÄ, și nu avem să suferim în mijlocul nostru cârpaci, care nu-și pricep meseria și lucrĂ©ză în pripă și pe apucate, ci numai adevÄ•rațÄ profesioniștÄ, carÄ lucrĂ©ză perfecționându-și meseria. Nu ... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi, dumneata, care de atâta timp ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii... Ce zici? — Cu plăcere... — Crăciunul cade luni; trebuie să apărem cel mai târziu joi la 21 de dimineață... Un numar de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiane; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la masă; mereu îmi face semne: i-e foame — ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ... ... harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂRPACIRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CÂRPACI. ... CÂRPĂCEÁLĂ , cârpăceli , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a cârpăci și rezultatul ei . Cârpaci CÂRPĂCÍE s . f . ( Înv . ) Meseria cârpaciului . - Cârpăci + suf . - ... CÂRPĂCITÓR , - OÁRE , cârpăcitori , - oare , adj . ( Rar ) Care cârpăcește . - Cârpaci ... CAMELÓTĂ , camelote , s . f . ( Rar ) Lucru de cârpaci |
||