Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BATOZAR, TREIERĂTOR, CONTRABĂTĂTOR, GROHĂITOR, SCUTURĂTOR, UIUM ... Mai multe din DEX...

BATOZĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BATÓZĂ, batoze, s.f. Mașină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi, din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei; mașină de treierat, treierătoare. - Din fr. batteuse.

Sursa : DEX '98

 

BATÓZĂ s. treierătoare, (pop.) mașină, (Transilv., Ban. și Olt.) tobă. (Duc grâul cules la \~.)

Sursa : sinonime

 

batóză s. f., g.-d. art. batózei; pl. batóze

Sursa : ortografic

 

BATÓZ//Ă \~e f. Mașină agricolă pentru treieratul cerealelor; treierătoare. [G.-D. batozei] /batteuse

Sursa : NODEX

 

BATÓZĂ s. f. mașină agricolă pentru desfacerea boabelor din spice, păstăi, porumbi etc. (< fr. batteuse)

Sursa : neoficial

 

BATÓZĂ s.f. Mașină care execută desfacerea boabelor din spice, din păstăi sau capsule etc. [< fr. batteuse].

Sursa : neologisme

 

batóză (-ze), s.f. - 1. Treierătoare mecanică. - 2. În argou, femeie grăsană. Fr. batteuse.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BATOZĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru BATOZĂ.

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ...

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, ...

 

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BATOZĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru BATOZĂ.

BATOZAR

... BATOZÁR , batozari , s . m . ( Rar ) Muncitor care asigură funcționarea batozei . - Batoză

 

TREIERĂTOR

... TREIERĂTÓR , - OÁRE , treierători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor care lucrează la batoză . 2. S . f . Mașină de treierat ; batoză

 

CONTRABĂTĂTOR

CONTRABĂTĂTÓR , contrabătătoare , s . n . Piesă de lucru a batozei , care constituie , împreună cu bătătorul , mecanismul de batere pentru treierat . - Contra ^1 - +

 

GROHĂITOR

... GROHĂITÓR , - OÁRE , grohăitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care grohăie . 2. S . n . ( Pop . ) Batoză

 

SCUTURĂTOR

... SCUTURĂTÓR , scuturătoare , s . n . 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr - un material fibros . 2. Batoză

 

UIUM

... UIÚM , uiumuri , s . n . Cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținută la batoză