|
|
||
|
Vezi și:CÂT,
ÎMPĂRTĂȘI,
PERSOANĂ,
SUB
... Mai multe din DEX...
AVÂND ÎN VEDERE CA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AVÂND ÎN VEDERE CARezultatele 1 - 10 din aproximativ 308 pentru AVÂND ÎN VEDERE CA. ... și torba lângă căpătăi și, cu capul plin de izbânzi vânătorești, mă culcai hotărât să plec a doua zi la răsăritul soarelui. Dar ca omul ce poartă grija pornitului, în loc să mă scol la ceasul trebuitor, mă deșteptai în puterea nopții când stelele luceau mai ochioase pe ceri. Îmi aruncai torba în spate și pușca pe umăr și ieșii tiptil pe ușa din dos, spre a nu face vuiet. Întunericul nopții, tăcerea adâncă, mă tulburară ... fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... se reverse de ziuă, e bine să mergem pe apă, îmi zise moș Toma grădinarul. În adevăr, o dungă albie, sfiicioasă, abia simțită, se arătă ca un dor depărtat la marginea răsăritului. Amândoi ne suirăm într-o luntre și moș Toma grădinarul, care era priceput la toate, luă vâsla în ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lume risipiți, sub stânci ce pică Izvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite ... un tron cusut cu stele, Stă înșirând mărgăritare-n poale Regina cea-nțeleaptă.  Dintre ele Picioare de zăpadă, mici și goale, Ea-ntinde surâzând ca-n vis pe-un scaun De vișinie catifea și moale. Dureri și ani, și toate îmi disdaun Aceste vise-aievea la vedere: Mă mir cum în Olimp se mir-un faun. Frumoasă e în visu-i de plăcere, Cu fața albă ea lumină sala Și ochii ei izvoară de mistere, Mari și adânci tăiați-s ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în ... întunecos al unei uși întredeschise!... Pisicuța se opri la scară și, înainte de a descăleca, o femeie trimisă întru întâmpinarea mea mă pofti în casă, din partea "duducăi". Eu, care, când îmi vine la socoteală, iau vorbele după slova lor, făcui chip Pisicuței cu frâul la dreapta, ca și cum aș fi avut de gând să urc scara călare și să intru în casă cu Pisicuță cu tot. Pisicuța, care nu șovăia între glumă și între frâu, își puse una din copite pe întâia treaptă. — Iu! făcu ... fermecate podelele casei aceleia! Altfel nu mi-aș putea da seama pentru ce, fără să-mi fi fost somn, pleoapele-mi căzură peste ochi și, în loc de întuneric, o puternică lumină îmi inundă privirea... iar închipuirea mea se strămută, într-o clipă, Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele ... ce s-alegi? Pe urmă și-au amestecat penele care cum le-au tăiat capul. Vrabia, fiindcă era cald, s-a scăldat îndată în țărână și s-a făcut ca dracul. Cioara, foarte înțeleaptă, ce-a gândit: „Eu nu-s proastă, cu pana mea n-o să mă ia nimeni în seamă și-o să mă înmulțesc în pace. Ia să rămân eu neagră cum sunt.â€� Și neagră a rămas. Tot astfel și corbul. Puține au avut înțelepciunea să se ... închipui, a rămas păunul, că tot albastrul, aurul și verdele, disprețuit de celelalte păsări, i-au rămas lui. Iar el, de bucurie, și cum Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... Anthology (Hertford, 1856). Și mai nainte, îndată după mișcarea de la 1848, comunicări de această natură au fost făcute de Alecsandri la Paris; paginile scrise în ... Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea ... de îngeri coborâți din nouri cu aripile ascunse sub stofele bogate ale rochiiÂlor și horbotelor de mătase. Ele abia atingeau cu piciorușele lunecosul parchet. În coafurile lor străluceau diamante, care pare că, trecând prin bolta cerească, se aninaseră în mândul lor păr ca stele din cortegiul nopții. Iată, gândeam eu privindu-le, aici este lumea unde femeia împărățește, unde ea ca o zeiță în capiștea sa este înconjurată și tămâiată de adoratori, unde cu o căutătură zdrobește paveÂzele rațiunii noastre, îmbătându-ne nu cu vin, ci cu nectarul ... ce rivaÂlizau una cu alta în podoabe, gândeam câtă stăruință întreÂbuințează femeia ca să placă la bărbați. Câtă iscusință îi trebuie să așeze în simetrie zuluful de pe cap, câtă înțelepciune îi treÂbuie modistei ca fiecare încrețitură să fie la locul său, fără a striÂca armonia sau a întuneca albeața unui sân de marmură atât de ademenitor, căci el este strălucitul altar al zeului, pe care nu o ... cum se vede, asta au avut-o în vedere ... Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm ... întoarce fața, Auzi-mi chemarea-n ziua durerii Ș-al înfrântei inimi astupat geamăt. Repede m-ajută și mă susține, Căci zilele-mi, iată, pier ca și fumul, Ca lemnele în foc oasele-mi secară, Pălitu-m-am și m-am uscat ca iarba, Aridă inima îmi e ca piatra; De suspin, de geamăt mi-a rămas carnea Pe oase uscată; mi-am uitat pâinea Cum se mai mănâncă. Deșert mi-e ... surpat, Doamne, Ca umbra trecură zilele mele, Și eu ca iarba mă uscai, ca paiul. Trecător sunt și m-am consumat, Doamne, M-am topit ca ceara ș-am ars în zelul Să-ți înalț templu. Focul mi se stinge... Tu însă, eterne, ești nemutabil, Ș-a ta memorie în secoli trece, Din generațiune la-alta pasă. Tu-n pietate vei ardica brațul Și-n pietate pe român salva-vei, Căci ora salutei, ora venit ... naltul tău nume, Și d-a ta glorie trema-vor regii. Din cenușa-i sălta-va România, Înnoi-se-vor ale ei junețe Ca ale acvilei; și-n vestmânt candid Ca ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... scriu rău românește, se miră însă pentru ce și cele din Iași scriu rău și citează ca exemplu niște pasaje pline de erori din Săptâmâna. În celelalte observări ale sale pare a se uni cu opinia Familiei despre "bagatelele" criticate de noi și zice: "În marele număr de proverbia românești este și unul care zice: satul arde, baba se piaptănă. Acuma, uită-te, acuma la anul 1868 și află d ... Cine ne face aceste întâmpinări ? Am înțelege când ele ne-ar veni de la Albina, Federațiunea, Telegraful, fiindcă acestea sunt foi mai ales politice, care, în sprijinirea importantelor interese constituționale cărora sunt consacrate, se pot cel puțin scuza, dacă nu au avut destulă luare-aminte pentru limba în care scriu. Dar ca tocmai cele două foi literare, Transilvania și Familia, să aibă drept a ni le face, aceasta nu o putem primi. Este, din contra ... a limbii române. Iar cărți de natura Tentamenului critic și a Lexiconului de la Buda nu puteau decât să împiedice adevărul, producând neîncredere în contra unei teze care avea ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai ... cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, împodobită cu fel de fel de florării, verdeață, chipuri de marmură și izvoare de apă bătătoare în sus. De amândouă părțile toloacei erau pavilioanele expoziției, împodobite cu niște coloane (stâlpi) mărețe. În partea din fundul expoziției o scară mare de piatră cu 120 trepte duce în vârful dealului, unde să înalță mărețul pavilion al Zemstvei, zidit întrun chip vechi grecesc. Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de ... de avuția Zemstvei din Kiev, ce ne înfățișa toate părțile lucrului Zemstvei: învățătura norodului, medicina, gospodăria sătească, meșteșugurile, lucrul stingerii pojarului și altele. Gospodăria sătească în toate părțile ei era înfățișată aici deosebit de bine. Grădinăritul, plugăria, albinăritul, mătăsăritul au fost arătate ... Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade) ... Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine. Era mai dinainte să vă întreb pe voi. II Ce noapte variată! ce groaznică vedere! Stai! Îmi aduc aminte: în vis eu mă făceam C-aș fi fost prunc, îmi pare, și fără griji, durere, În casa părintească cu grijă mă creșteam. Trei frați ce avusesem părinții mei pierdură Și rămăsesem singur cu-al lor fierbinte dor; Trei fii creștea în ... a mea nenorocire, Ca să aducă pacea în sufletu-mi mâhnit. Ce bunuri eu printr-însa, ce mulțumiri plăcute Și ce simțiri fierbinte, plăceri necunoscute În dragostele noastre din zi în zi vedeam! Prin ea mă făcui tată; simțirea-mi adormită Se deșteptă l-ast nume; ființa-mi înmulțită Se revie de focul prin care eu ... de mijloace acum mi se-nlesniră, Drumuri deosebite acum mi s-au deschis, Și bunătăți, păcate, amestec se-nmulțiră, Și mângâieri, și chinuri mă zvârcolea în vis. Pe câmpul norocirii objetele în sfadă, Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfățișa grămadă, Cuvânt, vedere, cuget... în tot mă rătăceam. Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortoiate; Stam să-mi mai iau odihnă, și gânduri mestecate Mă îndrepta-n picioare, m-oprea ... ... Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj ... când pătimesc de rast. — Vas rast? Asta-i pudoare mare la d-ta; trebuie plătești vama. Și îndată s-au adunat vro trei șoacățe ca să hotărască dacă se cuvenea să-mi ieie vamă ca pentru pești, ori ca pentru mirodenii. În sfârșit am dat ce le-au plăcut și mi-am cătat de drum. De-acolo am urmat Prin țara cea nemțească Și-n Peșta am ... săcușor cusut de copile, cu un turc călare de-o parte și cu un andenken din dos... Cum vă pare așa bazaconie? te mai încrezi în baroni de drumu mare?.. Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-a întâmplat în urmă. Plodu cel de Guliță se cobora Ia toate stațiile... Copil nu-i, mă rog?... îl trimiteam cu Ioana țiganca pentru ca să nu se prăpădească; când aproape de Viena aștept să se întoarcă în vagon... nu vine. Conductoru închide oblonul, clopotu de la stație sună de trei ori, mășina șuieră, trenu se pune în mișcare, și Guliță nu-i!... Sfinte Panteleimoane! era să turbez... Scot capu pe fereastră și încep a striga: “Guliță? Ioană! cioară! dimone ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru AVÂND ÎN VEDERE CARezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru AVÂND ÎN VEDERE CA. ... atrăgeau privirile, și n`au părăsit idolii Egiptului. Atunci am pus de gînd să-Mi vărs mînia peste ei, să-Mi sleiesc mînia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit în ochii neamurilor printre cari se aflau, și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să -i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scos astfel din țara Egiptului, și i-am dus în pustie. 11 Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscut poruncile Mele, pe cari trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine și ei, pentruca să știe că Eu sînt Domnul, care -i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s`a răzvrătit ... să trăiască prin ele, și Mi-au pîngărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs mînia peste ei în pustie, ca să -i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit ... ... prin voia lui Dumnezeu. 6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse. 7 După cum sporiți în toate lucrurile: în credință, în cuvînt, în cunoștință, în orice rîvnă, și în dragostea voastră pentru noi, căutați să sporiți și în această binefacere. 8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, și ca să pun la încercare curăția dragostei voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s`a făcut ... acum de făcut; pentruca, după graba voinței să fie și înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 12 Pentrucă, dacă este bunăvoință, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n`are. 13 Aici nu este vorba ca alții să fie ușurați, iar voi strîmtorați; 14 ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentruca și prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, așa ca să fie o potrivire; 15 după cum este scris: ,,Cel ce strînsese mult, n` ... ... ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini și călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu -I este rușine să Se numească Dumnezeul lor ... fost pus la încercare: el, care primise făgăduințele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18 El căruia i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînță care-ți va purta numele!`` 19 Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l -a primit înapoi. 20 Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea ... prin crăpăturile pămîntului. 39 Toți aceștia, măcarcă au fost lăudați pentru credința lor, totuș n`au primit ce le fusese făgăduit; 40 pentrucă Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ... și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; 12 și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, și punîndu-și mînile peste el, ca să-și capete iarăș vederea.`` 13 ,,Doamne,`` a răspuns Anania, ,,am auzit dela mulți despre toate relele, pe cari le -a făcut ... și a zis: ,,Frate Saule, Domnul Isus, care ți S`a arătat pe drumul pe care veneai, m`a trimes ca să capeți vederea, și să te umpli de Duhul Sfînt.`` 18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; și el și -a căpătat iarăș vederea. Apoi s`a ... botezat. 19 După ce a mîncat, a prins iarăș putere. Saul a rămas cîteva zile cu ucenicii, cari erau în Damasc. 20 Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți ceice -l ascultau, rămîneau uimiți, și ziceau: ,,Nu este el acela care făcea prăpăd în ... ... că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urîtă ca mai înainte. Și m`am deșteptat. 22 Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, cari creșteau pe acelaș pai. 23 Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de ... și că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire. 33 Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să -l pună în fruntea țării Egiptului. 34 Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35 Să se strîngă toate bucatele din acești ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna ... Egiptului. A făcut provizii în cetăți, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur. 49 Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să -l mai măsoare, pentru că era fără măsură. 50 Înaintea anilor de foamete, i s`au ... Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în ... Apocalipsa Capitol 4 Apocalipsa 3 Apocalipsa Capitol 4 1 După aceste lucruri, m`am uitat, și iată că o ușă era deschisă în cer. Glasul cel dintîi, pe care -l auzisem ca sunetul unei trîmbițe, și care vorbea cu mine, mi -a zis: ,,Suie-te aici, și-ți voi arăta ce are să se întîmple ... Și iată că în cer era pus un scaun de domnie, și pe scaunul acesta de domnie ședea Cineva. 3 Cel ce ședea pe el, avea înfățișarea unei pietre de iaspis și de sardiu; și scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smaragd la vedere. 4 Împrejurul scaunului de domnie stăteau douăzeci și patru de scaune de domnie; și pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci și patru de bătrîni ... de domnie ieșeau fulgere, glasuri și tunete. Înaintea scaunului de domnie ardeau șapte lămpi de foc, cari sînt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu. 6 În fața scaunului de domnie, mai este un fel de mare de sticlă, asemenea cu cristalul. În mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie stau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte și pe dinapoi. 7 Cea dintîi făptură ... neprihăniți, și disprețuiau pe ceilalți. 10 ,,Doi oameni s`au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, și altul vameș. 11 Fariseul sta în picioare, și a început să se roage în sine astfel: ,Dumnezeule, Îți mulțămesc că nu sînt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, preacurvari sau chiar ca vameșul acesta. 12 Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.` 13 Vameșul sta departe, și nu îndrăznea nici ochii ... copilași, și a zis: ,,Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu -i opriți; căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca ei. 17 Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, cu niciun chip nu va intra în ea.`` 18 Un fruntaș a întrebat pe Isus: ,,Bunule Învățător, ce trebuie să fac ca să moștenesc viața vecinică?`` 19 ,,Pentruce Mă numești bun?`` i -a răspuns Isus. ,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu. 20 Știi ... a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis: ,,Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, și vei avea ... ... încredințată. 18 Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. 19 Căci, măcar că sînt slobod față de toți, m`am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. 20 Cu Iudeii, m`am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu ceice sînt supt Lege, m`am făcut ca și cînd aș fi fost supt Lege (măcar că nu sînt supt Lege), ca să cîștig pe ceice sînt supt Lege; 21 cu ceice sînt fără Lege, m`am făcut ca și cum aș fi fost fără lege (măcar că nu sînt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sînt supt legea lui Hristos ... ca să cîștig pe cei fără lege. 22 Am fost slab cu cei slabi, ca să cîștig pe cei slabi. M`am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mîntuiesc pe unii din ei. 23 Fac totul pentru Evanghelie, ca să am și eu parte de ea. 24 Nu știți că ceice aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar ... spre zidire, sfătuire și mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau ... nu știe ce spui? 17 Negreșit, tu mulțămești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămîne zidit sufletește. 18 Mulțămesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decît voi toți. 19 Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decît să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni mari. 21 În ... dintîi. 9 Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri și jertfe, cari nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta, la desăvîrșirea cerută de cugetul lui. 10 Ele sînt doar niște porunci pămîntești, date, ca toate cele privitoare la mîncări, băuturi și felurite spălături, pînă la o vreme de îndreptare. 11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvîrșit, care nu este făcut de mîni, adică nu ... 22 Și, după Lege, aproape totul este curățit cu sînge; și fără vărsare de sînge, nu este iertare. 23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor cari sînt în ceruri, au trebuit curățite în felul acesta, trebuia ca înseși lucrurile cerești să fie curățite cu jertfe mai bune decît acestea. 24 Căci Hristos n`a intrat într`un locaș de închinare ... adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. 25 Și nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine însuș, ca marele preot, care intră ... ce au căpătat dela ei un zălog. 10 Frații au trimes îndată, noaptea, pe Pavel și pe Sila la Berea. Cînd au sosit, au intrat în sinagoga Iudeilor. 11 Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decît cei din Tesalonic. Au primit Cuvîntul cu toată rîvna, și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este așa. 12 Mulți dintre ei și din femeile cu vază ale Grecilor, și mulți bărbați au crezut ... au venit acolo, ca să turbure și să ațîțe noroadele. 14 Atunci frații au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila și Timotei au rămas în Berea. 15 Cei ce însoțeau pe Pavel, l-au dus pînă la Atena. Apoi s`au întors, cu însărcinarea să ducă lui Sila și lui ... necunoscut!` Ei bine, ceeace voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. 24 Dumnezeu, care a făcut lumea și tot ce este în ea, este Domnul cerului și al pămîntului, și nu locuiește în temple făcute de mîni. 25 El nu este slujit de mîni omenești, ca și cînd ar avea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVÂND ÎN VEDERE CARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru AVÂND ÎN VEDERE CA. ... CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce ... 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca ... ... da sau a lua împărtășanie ; a ( se ) cumineca , a ( se ) griji . 2. Tranz . A accepta punctul de vedere al cuiva , a fi de acord cu . . . 3. Tranz . A împărți cu cineva ceva ; a avea parte de același lucru ca și altcineva . 4. Tranz . A comunica , a destăinui cuiva un gând , o idee etc . - În ... PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit ... ... sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement ... mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ... Sub lozinca . . . = cu cuvântul de ordine , cu deviza . . . 3. ( Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate , exprimă inferioritatea cantitativă ) Mai puțin ca . . . Sub o mie de lei . V. ( Introduce nume predicative și atribute ) Un spectacol sub așteptări . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ; în expr . ) Sub raportul ( sau sub acest raport ) = din punctul de vedere ... |
||