|
|
||
|
AUXILIAR AL IMPERATIVULUI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AUXILIAR AL IMPERATIVULUIRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru AUXILIAR AL IMPERATIVULUI. Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere ... numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră ... elegantă și sigură de elită triumfătoare, Junimea își dezvoltase o încredere în sine foarte solid accentuată. Această încredere, cu deosebire pitoresc purtată de șeful politic al grupului, a avut incarnări diverse și, se înțelege, inegal reușite. Îndeosebi la Junimea din București, dacă nu se afirma categoric, se dădea cel ... ochii lui Caragiale, noutatea ca atare. Până în anii din urmă ai vieții, el persifla ori invectiva, pe necitite și nevăzute, teatrul lui Ibsen ori al lui Strindberg, aproape ca și cum ar fi fost, și ei, niște stâlpi ai progresismului român de la 1860. Era o obstinație ce nu se ... în miezul epocii teatrale a producției lui Caragiale. După D-ale carnavalului (1885), altă pauză: se pregătește acum explorarea tragicului. În același an al Convorbirilor (18891890) se tipăresc Năpasta și O făclie de Paște; iar alături de aceste icoane mari, și în ton întunecat, o reminiscență din provincie: Grand ... |
||