|
|
||
|
Vezi și:APROPIAT,
APROPIA,
DUCE,
ADUCE,
ATINGE,
ATRACȚIE,
ACESTA,
LIPIT,
BATE,
CONTIGUU,
APROAPE
... Mai multe din DEX...
APROPIE(CEVA) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru APROPIE(CEVA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 288 pentru APROPIE(CEVA). Dimitrie Anghel - Garda imperială ... și acum, în timp ce armata sta neclintită, amîndoi apropiați de marginea trăsurei, vorbeau cu mama ce-și ridicase vălul de pe față, sus. Era ceva blînd în fața omului aceluia bătrîn, care străbătea țara noastră prin codrul străvechi de stejar, ducînd alaiul lui la moarte. Gesturile lui corecte arătau parcă ... o spadă, pe a căreia lucire, desigur, nu înflorise încă pata sîngelui. Mîna lui se pusese pe creștetul meu, tremurătoare, amintindu-și parcă ceva. Și ochii lui erau triști, triști, ca ochii care lasă ceva în urmă. Da, nu era nimic războinic în înfățișarea lui, precum nimic războinic nu era în tot alaiul acela de capete bălaie, cu mustața abia ... ... Sunt nouă case pân-acolo, Și câinii dorm în bătătură. Pășesc încet, aud cum suflă Puternic vitele sub șură. Îmi bate inima m-apropii. Zăresc ceva?... Ori mi se pare... Ba da, o umbră e în poartă; Și nici un semn, nici o mișcare... Ajung în dreptul ei... Cum tremur! Și ... S-a revărsat asupra lumii O sfântă rază de iubire, Și toate-au tresărit atuncea Ca de fiorul cel dintăi... Iubito, farmecul acesta Are ceva din ochii tăi! II Vezi, să ne scrii cum-ei ajunge... Și mama-n prag rămâne tristă. Privirea mea caut-aiurea O fluturare de batistă ... mine, Urzind, pe-o clipă de iubire, O lume de povești senine, Te urmăresc în cartea asta, Ca și cum unele cuvinte Ar mai păstra ceva din glasul, Din respirarea ta fierbinte; Ș-adesea când mă-neacă plânsul De-atâta dor, de-atâta jale, Eu îți sărut aici privirea Și urma ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene ... de gazetărie. De aceea în toată țara abia să găses, printr-o mie de versificatori, doi-trei poeți originali cari pricep versul și crează câte ceva. Tot așa să întâmplă cu bileardul, cu femeile, în sfârșit, cu toate abuzurile cari se prezintă închipuirilor naive într-un chip fermecător de către cei ... după trup, între mine și plapămă, ca o vată moale și căldicică. În această căldură mă afund ca într-o baie încropită. Închiz ochii, răsuflu ceva mai greu, dar nu adorm. Între a dormi și a fi deștept este o viață nespus de plăcută: orce închipuire este ... ... vine spre tine, veșnicul flux primăvăratec ce-ți dă asalt biruitor, pururea metamorfoză ce ți se dezvălește sub ochi, și să nu ți-o poți apropia ca să renaști și tu, poate fi ceva mai sfîșietor ? Tumultul însă creștea necontenit, căci într-o grămadă de copii, ca în pădurea fermecată cînd rupi o frunză și se trezesc toți copacii ... ... o zi ajunse la un pod și când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul și-l întrebă: — De unde ești, măi creștine? — Ia din sat de la ... ... de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie ... bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva ... Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! ... zile, rugându-l să vie, îi făgăduise că vine, dar pesemne că se răzgândise. Ce să facă singur, Doamne! Deodată i se păru că aude ceva, niște clinchete înăbușite, așa ca loviturile de lingurițe în paharele pline, și odată cu ele i se strecură o picătură caldă în suflet. Se ridică ... în casă. Nu a dus nici o grijă. Nu i-a lipsit nimic; spune tu dacă i-a lipsit ceva? Filip se sculă în picioare; o clipă îi venise să-l lovească peste gura care mințea; o furie grozavă îi năvăli din inima în care ... poate o părere de rău. Amândoi stăteau față în față. Filip cu încredințarea că spusese prea mult, deși parcă ar mai fi vrut să adauge ceva mărturisirii, Toma cu părere de rău că nu auzise totul, cu dorința de a mai întreba. Și, cu toate acestea, înțeleseseră că trebuiau ... ... sforțare a memoriei): A! madam Zaharidi... Cocoana: Ei, da! așa te-nvață... Zaharidina... ( Se apleacă la urechea avocatului și-i șoptește ceva râzând cu multă intenție. Avocatut zâmbește cam sfiindu-se de atâta apropiere. Cocoana se trage repede de la urechea lui și pune grațios trei dește ... mamei): Conașule, poftiți la dejun. Avocatul (se scoală): În sfârșit, mai veniți în zilele astea pe la mine; ne vom mai consulta; poate să găsim ceva... A! nu cumva ai vreo scrisoare de la soția dumitale?... Cocoana: Hehei! câte! de când trata amor. (Iar la ureche: dar avocatul e ... răcește. (Avocatul, mânând pe cei doi clienți cu binișorul până la ușe, i scoate afară din biurou; în vestibul, cocoana, râzând, vrea să-i spuie ceva la ureche; avocatul o depărtează și apucă spre sufragerie. Cocoana pleacă facând cu ochiul.) Tânărul (urmându-o și netezindu-și jobenul cu mâneca): Stai, mamițo ... ... după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere. - Mamițoo! mam' maree! tantii! - Ce e? Ce e? sar cocoanele. - Să oprească ... că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice: - Cine mă pupă... uite!... ciucalată! Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor. - Puișorule, nu ... o îndelungată absență. Și mam' mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care are la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n picioare pe ... Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț ... m-o fi vrând întreg. — Ce e de făcut atunci? îl întreb eu. El își luă aer în piept, semn că avea să povestească ceva: — Păi, de asta am venit și eu, coane Iorgule. Că aseară stam, știi, la un pahar de vin cu Năstase Militaru, și, din una ... decât bănuia, nu-i venea să creadă. A stat câtăva vreme cu mâna în chimir, să vadă, n-o să-i mai ceară ceva? Când a înțeles că lucrul e hotătât, spuse neamțului din toată inima: — Mulțumim! Și am plecat. La han, când să ne suim ... Ion Luca Caragiale - Broaște... destule ... Leonică se afla în dârdora căsătoriei. Era sâmbătă. A doua zi seara mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile nouă fără ceva mă aflam la Sărindar. În loc însă de a găsi la biserică masalale și trăsuri ca la toate nunțile, găsii curtea pustie și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APROPIE(CEVA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru APROPIE(CEVA). ... APROPIÁT , - Ă , apropiați , - te , adj . 1. Care se află aproape ( în spațiu sau în timp ) de ceva ... APROPIÁ , aprópii , vb . I . I. Refl . A se deplasa în spațiu ( tot ) mai aproape de ceva sau de cineva . II. Refl . A fi , a se afla aproape de un anumit interval de timp , de un moment anumit ... ... și inferior prințului ; persoană având acest titlu . 3. Conducător militar la triburile germanice . DÚCE^1 , duc , vb . III I. Tranz . 1. A transporta ceva sau pe cineva într - un anumit loc , a lua ceva sau pe cineva dintr - un loc și al pune în altul . 2. A lua pe cineva cu sine spre a - l ... conduce , a - l îndruma , a - l introduce undeva ; a conduce . 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva ; p . ext . a apropia de cineva sau ceva . Duce lingura la gură . 4. A transmite vești , vorbe , răspunsuri , salutări etc . 5. A - și petrece viața , zilele etc . într - un ... ... sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva ( pentru a - l preda ) . 2. Tranz . A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său . 3. Tranz . A produce , a procura , a pricinui ... cauza . 4. Tranz . A face să ajungă într - o anumită situație , stare . 5. Intranz . A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva ... lovi , a izbi ( ușor ) . L - a atins pe umăr . 3. Refl . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit , a - și însuși ceva . Nu s - a atins de bani . 4. Tranz . A pomeni , a aminti , a vorbi despre un lucru ... ... electrică , magnetică etc . ) care tinde să apropie corpurile între care se exercită . 2. Înclinare puternică pe care o ființă o simte pentru alta sau pentru ceva , imbold de a te apropia de cineva sau de ceva ... ACÉSTA , ACEÁSTA , aceștia , acestea , pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) 1. Pron . dem . ( Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor ) Ce e aceasta ? 2. Adj . dem . ( postpus ) ( Arată că ființa , lucrul etc . desemnate de substantivul pe care îl determină se ... ... Prins , unit , împreunat , îmbinat cu ajutorul unei materii cleioase sau printr - un procedeu tehnic . 2. ( Și adv . ) Foarte apropiat , alăturat strâns de cineva sau de ceva ... potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A ... până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . Bate în ciocoi . 5. ( Despre vânt ) A sufla . 6. ( Despre ploaie , grindină , brumă ) A cădea ( lovind ) peste semănături , livezi etc . 7 ... retragere = a ) a se retrage din luptă ; b ) a retracta cele spuse mai înainte . 8. ( Despre culori ) A se apropia de . . . , a avea o nuanță de . . . Bate în albastru . III. Intranz . și tranz . A emite zgomote ritmice care indică ceva ... CONTÍGUU , - UĂ , contigui , - ue , adj . ( Livr . ) Care se leagă , se înrudește , se unește cu ceva ... APROÁPE adv . , s . m . art . I. Adv . 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva ; în preajmă , în vecinătate . Gara este aproape . 2. La un interval mic de timp ( în viitor sau în trecut ) față de prezent . Vara este aproape ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||