|
|
||
Vezi și:TOROPITOR,
VÂRTEJ,
ZĂPĂCITOR
... Mai multe din DEX...
AMEȚITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AMEȚITÓR, -OÁRE, amețitori, -oare, adj. Care provoacă amețeală. - Ameți + suf. -itor.Sursa : DEX '98 AMEȚITÓR adj. 1. (înv.) vârtejitor, vârtejos. (Senzație \~oare.) 2. năucitor, uimitor, uluitor, (pop.) zăpăcitor, (fig.) nebun. (Un ritm \~.) 3. tulburător, (fig.) îmbătător. (Miresme \~oare.) 4. v. vertiginos.Sursa : sinonime amețitór adj. m., pl. amețitóri; f. sg. și pl. amețitoáreSursa : ortografic AMEȚIT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) Care provoacă amețeală. Succes \~. /a ameți + suf. \~itorSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AMEȚITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru AMEȚITOR. Ștefan Octavian Iosif - Grădina morții ... sorții. Mergeam domol, vorbind în taină, pînă Ne-am pomenit deodată-n fața porții, Și-ntrarăm în lăcașul unde morții Dorm înfrățiți de veșnica stăpînă. Amețitor plutea-n răcoarea serii Mireasma florilor de pe morminte, Și pătrundea ființa noastră-ntreagă. Înfiorați de farmecul tăcerii, Tăceam și noi... Mai ții tu încă ... Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ! Căci pasere nu poți să fii Tu, care, plină de simțire Prin viersu-ți măiestrit din fire, Reverși din bolțile tăriei așa voioase melodii. Întocmai unui nor de pară mai sus și tot mai sus te-avînți: Și-n adîncimile albastre Răsuni dasupra lumei noastre, Și tot cîntînd te urci într-una, precum urcînd într-una cînți. În slava soarelui ce-apune scăldat în valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde, Lumina lunei blînd pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce- ... Ștefan Octavian Iosif - Nuntă la țară ... de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de ... Ștefan Octavian Iosif - Reînviere Ştefan Octavian Iosif - Reînviere Reînviere de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Plutesc în aer glasuri fermecate, Vestindu-mi pretutindeni primăvara ! Văzduhul scînteiază sub povara Mărgăritarelor din cer picate... Fugiți departe, griji întunecate ! Vreau să trăiesc din zori și pînă seara, Și vreau să cînt ! Vreau să mă-mbăt de para Eternă a iubirii nesecate. Ca ciocîrlia ce-n văzduh s-avîntă, Și-acolo-n cer se leagănă și cîntă Pîn' ce-amețește iar, căzînd pe lanuri ; Așa,-n pornirea sfintelor elanuri Se-nalță sufletu-mi spre tine, Soare ! Și cade iar din slăvi amețitoare... II Iubesc, și-mi pare că-i întîia oară ! Un tainic dor de viață mă îmbie. Simt inima bătîndu-mi tot mai vie Atunci cînd eu credeam că vrea să moară. Uimit, dezgrop din suflet o comoară Ce-ar fi pierit cu mine-n veșnicie ; Natura-ntreagă astăzi reînvie, Mai falnică decît odinioară... Veghează în noi porniri de viață nouă Și nici nu știm cum izbucnesc deodată Din depărtate-ascunse-adînci izvoare... De-acum pot chiar să mor... Nu-mi fuse oare Cea mai înaltă fericire dată ?... Puteri dumnezeiești, osana Alexandru Vlahuță - În fericire ... culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești de-a tale amețitor de dulci, - Și simți a mele gînduri ferbinți cum te 'nfășoară, Cum fioros te arde suflarea mea de foc, — Și, ca prin ... Alexei Mateevici - În zarea anilor Alexei Mateevici - În zarea anilor În zarea anilor de Alexei Mateevici În zarea anilor trecuți Eu văd în flăcări asfințituri, Eu văd albastre amurgituri În zarea anilor trecuți. E primăvară. Sunt în floare Salcâmii. Stau pe gânduri puși. Și o căldură-mbătătoare Și o miroznă-amețitoare Mă duce lin departe-n zare, În zarea anilor apuși. Ș-atunci salcâmii gânditori Stau înfloriți în zori de foc; În umbra crengilor cu flori Visam eu visuri de noroc... Dar anii ceia sunt pierduți În zarea anilor trecuți. Ca și atunci, văd și acum Lucirea zorilor pe drum, Salcâmi în floare, gânditori... Dar unde-s visele cu flori? Aceia ani, acelea zori Trecuți de-acuma sunt și duși În zarea anilor apuși. Chișinău, 13 mai ... culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești de-a tale amețitor de dulci, - Și simți a mele gînduri ferbinți cum te 'nfășoară, Cum fioros te arde suflarea mea de foc, — Și, ca prin ... Dimitrie Anghel - Nuntă la țară ... de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de ... Emil Gârleanu - Căprioara Căprioara de Emil Gârleanu Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri ... Emil Gârleanu - Filozoful Filozoful de Emil Gârleanu E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca și când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumusețea lui nu-și dă seama, — de bărbăția lui însă, da; pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-și zărește chipul în talerul lunii, și-și vede înfățișarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate și-l ondulează, de mândrie, până-n vârful cozii. Trăiește singur. Ziua stă ascuns cum poate și unde poate. Ziua doarme; numai când sosește ceasul prânzului, care îi vine singur în labă, se trezește, morocănos. Căci mâncarea nu l-a ispitit niciodată. Să bei și să înghiți aer când ți-e sete de înălțimi amețitoare, aceasta e adevărata hrană, dar aceasta-i o taină pe care numai el o știe. Când ziua fuge din fața nopții, el pornește; atotstăpânitor, pășește, măreț, peste acoperămintele întregului târg. Se plimbă de la un capăt la altul al mahalalelor, căci n-are dragoste deosebită pentru nici un colț. ... Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puțin deodată adâncul scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî din gușa ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru AMEȚITORRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru AMEȚITOR. Leviticul Capitol 10 Leviticul 9 Leviticul Capitol 10 1 Fiii lui Aaron, Nadab și Abihu, și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ea, și au pus tămîie pe foc; și au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li -l poruncise. 2 Atunci a ieșit un foc dinaintea Domnului, i -a mistuit și au murit înaintea Domnului. 3 Moise a zis lui Aaron: ,,Aceasta este ce a spus Domnul, cînd a zis: ,Voi fi sfințit de cei ce se apropie de Mine, și voi fi proslăvit în fața întregului popor.`` Aaron a tăcut. 4 Și Moise a chemat pe Mișael și Elțafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, și le -a zis: ,,Apropiați-vă, scoateți pe frații voștri din sfîntul locaș, și duceți -i afară din tabără.`` 5 Ei s`au apropiat, și i-au scos afară din tabără, îmbrăcați în tunicile lor, cum zisese Moise. 6 Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar și lui Itamar, fiii lui Aaron: ,,Să nu vă descoperiți capetele, și să nu vă rupeți hainele, ca nu cumva să ... 1 Samuel Capitol 1 Rut 4 1 Samuel Capitol 1 1 Era un om din Ramataim-Țofim, din muntele lui Efraim, numit Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Țuf, Efratit. 2 El avea două neveste; una se numea Ana, iar cealaltă Penina. Penina avea copii, dar Ana n`avea. 3 Omul acesta se suia în fiecare an din cetatea sa la Silo, ca să se închine... înaintea Domnului oștirilor și să -I aducă jertfe. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, preoți ai Domnului. 4 În ziua cînd își aducea Elcana jertfa, dădea părți nevestei sale Penina, tuturor fiilor, și tuturor fiicelor pe cari le avea de la ea. 5 Dar Anei îi dădea o parte îndoită; căci iubea pe Ana. Dar Domnul o făcuse stearpă. 6 Protivnica ei o înțepa dese ori, ca s`o facă să se mînie, pentru că Domnul o făcuse stearpă. 7 Și în toți anii era așa. Oridecîteori se suia Ana la casa Domnului, Penina o înțepa la fel. Atunci ea plîngea și nu mînca. 8 Elcana, bărbatul ei, îi zicea: ,,Ano, pentruce plîngi, și nu mănînci? Pentruce ți-este întristată inima? ... Isaia Capitol 5 Isaia 4 Isaia Capitol 5 1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 ,,Acum dar, -zice Domnul-locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ... Luca Capitol 1 Marcu 16 Luca Capitol 1 1 Fiindcă mulți s`au apucat să alcătuiască o istorisire amănunțită despre lucrurile cari s`au petrecut printre noi, 2 după cum ni le-au încredințat ceice le-au văzut cu ochii lor dela început, și au ajuns slujitori ai cuvîntului, 3 am găsit și eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrșia lor, să ți le scriu în șir unele după altele, 4 ca să poți cunoaște astfel temeinicia învățăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai. 5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, și se chema Elisaveta. 6 Amîndoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, și păzeau fără pată toate poruncile și toate rînduielile Domnului. 7 N`aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; și amîndoi erau înaintați în vîrstă. 8 Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui, 9 după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămîieze în Templul Domnului. 10 În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11 Atunci un ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMEȚITORRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru AMEȚITOR. ... TOROPITÓR , - OÁRE , toropitori , - oare , adj . Care toropește ; moleșitor , amețitor VÂRTÉJ , vârtejuri , s . n . I. 1. Porțiune din masa unui fluid în care acesta , datorită unui obstacol ivit în cale , are o mișcare de rotație ; turbion , bulboană . vâltoare , vârticuș . 2. Vânt puternic , vijelios , care se învârtește cu viteză pe loc , ridicând în aer obiecte ușoare ( praf , hârtii , frunze uscate etc . ) 3. Mișcare ( amețitoare ) în cerc . 4. Loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile . II. Nume dat unor unelte care , atunci când funcționează , descriu o mișcare circulară : a ) fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată , și care se învârtește cu ajutorul unei manivele , folosit pentru a scoate apă din puț , pământ din gropi etc . ; b ) ( reg . ) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata ; c ) încuietoare la ușă sau la poartă , compusă dintr - o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui ; d ) unealtă din lemn folosită pentru presat ( la teascul de stors struguri ) sau pentru strâns ( la masa dulgherului ) ; e ) unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie , ciubere ... ZĂPĂCITÓR , - OÁRE , zăpăcitori , - oare , adj . Care zăpăcește ; amețitor |
||