|
|
||
|
Vezi și:ADULATOR,
CĂȚEL,
CURTEZAN,
FĂLITOR,
LINGĂREALĂ,
LINGUȘIRE,
LINGUȘITOR,
MÂGLISITOR,
SERVIL,
SLUJ
... Mai multe din DEX...
- LINGUȘITOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru - LINGUȘITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru - LINGUȘITOR. Vasile Alecsandri - Visul lui Tudor Vladimirescu ... oțele, Apoi încă-am mai văzut Șarpe galben prefăcut Ce purta coarne de țap Și creastă roșie-n cap, El avea ochi vânzător, Avea grai lingușitor Și mă tot ruga mereu Să mă duc la cuibul său.â€� „Ba, ferească Dumnezeu, Să nu te duci, fătul meu, C-acel șarpe ... și mai mișelește ucis de dânșii. Nu mai este dar îndoială că cântecul poporal desemnă pe Ipsilanti însuși prin șarpele cu ochiul vânzător, cu graiul lingușitor Alexandru Vlahuţă - 1907 1907 de Alexandru Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine. Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate Păstor acestui neam ce sta să piară, Ce nici nu s-ar mai ști c-a fost, sărmanul, De nu-și afla sub schiptrul tău limanul, De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se desfundă; De pretutindeni bogății inundă; Și tu le-mparți cu mâinile-amândouă. Azi la cuprinsul tău râvnește-o lume. E-o veselie ș-un belșug în țară, Că vin și guri flămânde de pe-afară. Tot crugul ... Alexandru Vlahuță - Prima lecție Alexandru Vlahuţă - Prima lecţie Prima lecție de Alexandru Vlahuță Taci, că doarme păpușa! MIMI În colțișorul ei, stăpână Pe-un vraf de jucării stricate, Din cărți de joc, din hârtioare Ea-și face parcuri și palate; Vorbește, râde cu păpușa... Ce fericite-s amândouă Că s-a putut, din vechi nimicuri, Zidi o-mpărăție nouă! Păpușa n-are nas, e cheală, Ș-un braț din umăr îi lipsește, Dar Mimi-o vede tot frumoasă: Căci ea e mamă, ș-o iubește. Stau și mă uit, cu câtă grijă A rezemat-o de-o cutie, Și-i duce bunătăți la gură Cu lingurița, ș-o îmbie: Așa, papă frumos, fii gigea, Papă cu mama, să crești mare... Apoi o șterge, o sărută Și-i pregătește de culcare: Într-un pantof i-așterne cârpe, Îi face loc ș-o cuibărește: Închide ochii și fă nani. Păpușii nu-i e somn... scâncește... E răsfățată, vrea să-i cânte, Și basme de-ale ei să-i spună... O, e un chin pân s-o adoarmă. Noroc că-i Mimi mamă bună! Să nu te-ncerci s-o iai în brațe, Ori s-o săruți, că nu se lasă; Ce- ... Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine ... II - Șerpele și matca de albine de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Otrăvitorul șerpe văzând pe-un teișor O matcă de albine, ca un lingușitor Începe să îi spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari ... e-ndatorat Și cu jurămînt legat. Ei caracter nu cinstesc, Nici om din om osibesc. La ei este cunoscut, Ajutat, cinstit, văzut, Cine este verigaș Lingușitor și băsnaș. Iar alții cu alte datorii, De le-a face măcar mii, Surda umblă, ostenesc, Că ei nu le răsplătesc ; În zadar ... Gheorghe Asachi - La a mea pungă Gheorghe Asachi - La a mea pungă La a mea pungă de Gheorghe Asachi O, tu, ce odinioară d-aur fost-ai îngrecată, Mângâind a mea ureche cu un sunet armonios, Eu te văd pe zi ce merge mai subțire ș-ofticată, Încât nu târziu te-i face fără suflet, făr de os. Pungo, idol fericirei, ce cu tine azi se curmă, A domnului tău ascultă zicerea cea de pe urmă. Vine clipa despărțirei, timpul tău nu-l pierde-aice; În darn tu țintești în mine ochiul cel înlacrimat. Du-te-n lume, alt domn cată, decât mine mai ferice, Eu rămân sărac c-atunce când dintăi m-ai fost urat. Neputând a te ține-te, cu a mea sărutătură Și adio ce-ți dau, iată la drum înc-o învățătură! Colindând din casă-n casă poate-acela te-a culege, Ce prin intrigi, nedreptate, l-alți averea a răpit. Vei intra la acel giude care tot prin acea lege Despoiat-au pe orfanul, pe cel tare a înavuțit. La avarul poate-ntra-vei sau la casă camătară, La prodotul cel fațarnic, ... Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupâne corb, plecăciune! O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede, Minte numai îți lipsește; Și fă bine de mă crede Și-nvață, te folosește: Că de mult, foarte de mult, Din punga celor ce-ascult Lingușitorii trăiesc." Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade) Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea (Heliade) Corbul și vulpea de Ion Heliade Rădulescu Corbul sta pe loc tot corb (Precum orbul e tot orb Și ciocoiul e tot ciocoi Cât sa-l cânți cu usturoi), Nicidecum nu mai albise, Nici acvilă devenise Precum vulpea-i promisese Pe când cașul îi ștersese. Ca un corb, dar, mai aflase, De pe unde tot umblase, Un codroi de cașcaval; Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac și mi se puse Ca un bun industrial. Vulpea, tot ca jupâneasă Ce cam rar o dă p-acasă, Iar ieșise la primblare; Și bunul miros ce are D-ici, de colo o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupân corb?... o! plecăciune!... O, Doamne! ce frumusețe! Ce pasăre! ce minune! Ce splendoare! ce mândrețe! Dar unde-i gurița lui? Cui s-o ceri și cui să spui? De l-aș auzi o dată N-aș da-o pe lumea toată." Cerbul toate le-auzea, Se făcea că nu simțea: Își căta de cina sa, Cașcavalul își mânca. "Doamne corb! o rugăciune! Excelență!... plecăciune!... Altețea domniei-tale Trece peste-un deal ș-o vale, Încât vestea ți s-a ... Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea Jean de La Fontaine - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupâne corb, plecăciune! O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede, Minte numai îți lipsește; Și fă bine de mă crede Și-nvață, te folosește: Că de mult, foarte de mult, Din punga celor ce-ascult Lingușitorii trăiesc." Mihai Eminescu - Urât și sărăcie Mihai Eminescu - Urât şi sărăcie Urât și sărăcie de Mihai Eminescu Urât și sărăcie sunt acei doi tovarăși, A căror urme crude le aflu pururi iarăși Pe orice chip și-n orice-ndrăznii de a iubi... Iubit-am poate cântul, voit-am a robi Cu el un suflet dulce, al meu întreg să fie... Zburat-au chip și cântec  urât și sărăcie! Căci ce nu ai în clipa în care ai dorit Se schimbă-n rău cu vremea, de farmec sărăcit. S-arată înainte-ți o schele despoiată De orice vis cu care o îmbrăcai odată. Puterea tinereții, a minții vioiciune, A inimei bătaie, și gingașa minune Din ochi, când toată viața în ei îți este scrisă De o citește-oricine scrisoarea ei deschisă, Dar mai cu seamă aceea ce tu vrei s-o citească... Cum trec, cum trec cu toate... și făr- să le oprească Nimic... Astfel te-ntuneci o stea în vecinicie Și ce-ți rămâne-n urmă? vreme și sărăcie. Da, vreme! numai vreme să aibi să simți deplin Ce mult puteai în lume, și cât, cât de puțin Ți-a fost dat. ... Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Și pe voi, fii, vă rog foarte De-acum nainte să fiți Într-un cuvînt, pîn' la moarte, Laolaltă și uniți. Vă sfătuiesc părintește Chipul, care să-l urmați Trăiți toți moralicește Ca nume bun să vă dați. Cea d-acum împrejur stare Sînguri voi o judecați, Că fără nici o dreptate Vă cunoașteți vinovați. Nu ați grijit pentru mine Nicidecum să mă cinstiți, N-ați cunoscut al meu bine, Nimene să mi-l măriți. Să-nălțase-ntr-unii măria Pîn' la punctul cel de sus, Să lățise lăcomia Umblînd cu capul tot pe sus. Uitaseră p-a lor frate Căruia era datori, Și cinstea pe cît se poate Pe străini lingușitori. Vedeți acum la ce stare Nemernicia m-au adus, La cea rea dărăpănare Pentru voi, ei m-au supus. Fără nici o judecată Voi cu ei v-ați însoțit, Acum vedeți că dodată Mai de tot m-au pustiit. Nu mă socoteați de mumă Să-mi fiți fii, și voi toți frați Vă numeați fii drept o glumă Iar nu drept adevărați. Și-n fumul diplomatici Au năvălit unii cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru - LINGUȘITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru - LINGUȘITOR. ... ADULATÓR , - OÁRE , adulatori , - oare , adj . s . m . și f . ( Persoană ) care adulează ; lingușitor ... CĂȚÉL , căței , s . m . I. 1. Pui de câine ; p . ext . pui de animal sălbatic ( asemănător cu câinele ) . 2. Fig . Om lingușitor și fără scrupule . 3. Compuse : ( Zool . ) cățelul - pământului = orbeț ; cățel - de - mare = corosbină ; cățel - de - frasin sau cățelul - frasinului = cantaridă . II. Fiecare dintre părțile care ... ... CURTEZÁN , curtezani , s . m . 1. ( Azi ir . ) Persoană care face curte ( III ) unei femei ; p . ext . bărbat neserios , ușuratic . 2. ( Înv . ) Curtean ( lingușitor ... FĂLITÓR , - OÁRE , fălitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Înv . ) ( Persoană ) care lingușește , ( om ) lingușitor ... LINGĂREÁLĂ , lingăreli , s . f . Faptul de a ( se ) lingări ; comportarea , atitudinea omului slugarnic și lingușitor LINGUȘÍRE , lingușiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) linguși și rezultatul ei ; vorbă , atitudine lingușitoare ; adulare , lingușeală , lingușitură . - V. LINGUȘITÓR , - OÁRE , lingușitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care ( se ) lingușește , căruia îi place să lingușească ; adulator . - Linguși + suf . - ... MÂGLISITÓR , - OÁRE , mâglisitori , - oare , adj . ( Reg . ) Înșelător , amăgitor ; lingușitor ... SERVÍL , - Ă , servili , - e , adj . ( Livr . ) 1. Slugarnic ; lingușitor SLUJ s . n . invar . ( în expr . ) A face ( sau a sta ) sluj = a ) ( despre câini sau despre alte animale ) a se ridica în două labe ; b ) fig . ( despre oameni ) a avea o atitudine lingușitoare , slugarnică ; a face cuiva temenele ; a se ploconi , a se |
||