Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REPAUS, REPAOS, TONUS, RESPIRO, ECHILIBRU, SOMN, EFLUX, RĂGAZ ... Mai multe din DEX...

��N REPAUS - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ��N REPAUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ��N REPAUS.

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

... orășean; mie-mi place orașul... dar... nu duminicile și sărbătorile... N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraș mare în zilele de repaus dominical! Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn... Ce somn!... Peste tot închis!... Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ți cumperi un ștreang... Lipsa asta de activitate, de viață, de mișcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage și pe ... știi ce bine ți-ar face! - Moft!... am băut jvarț la Comșa... ciorbă de burtă! n-auzi? Dar Costică, foarte-ncântat de vorbele acestea, zice: - N'ne Iancule, schembea, ca'va s'zică?... știi că are o idee frumoasă! hai la o schembea! L-am suit pe cetățean în birje și ... în ce hal! zice Costică... Uite, domnule, efectele nenorocite ale repausului dominical! - Dragă Costică - zic eu - orcum, lumea noastră are nevoie și de asta, de repaus dominical, după atâta trudă... Și mai la urmă, toți, toți suntem niște... stricați. Și cu toții ne-am dus prin urmare să ne dregem lângă ... seama că amicul nostru, culegătorul, a dispărut dintre noi. - Ne-a trădat, zice Costică; amicul d-tale este un laș! Dar ...

 

Alexandru Vlahuță - În amurg...

... câmp de ape fără cărare, Omul e pururi prad-amăgirii; Căci scris e dorul să și-l agațe Numai de umbre și de năluce, Ce-n a lui veșnic întinse brațe Zadarnic cearcă să le apuce. Și când viața abia-i o rază Atât de slabă și trecătoare, Când ... De ce vâslește și se răpede Cu-atâta pripă și nerăbdare Dup-o nălucă de foc ce-o vede Fugind în noapte-i, din zare-n zare? . . . . . . . . . . . . . . . Asta-i ascunsa firii dorință Ce-nspre repaus veșnic o-mpinge: Orice lumină i-o suferință; Scăpare-i noaptea-n care se stinge. Tremurătoare, viața bate, C-o frică oarbă și nențeleasă, La poarta păcii neturburate, Din care omul n-a vrut să iasă; Căci chinul vieții cine l-ar cere? Ce stea de sineși s-ar mai aprinde Când ar ști bine ... vânturi, lovit de stânci. Târziu, când simte că e aproape Clipa în care valul, sub dânsul, Să se desfacă și să-l îngroape, Se uită-n urmă, și-l umple plânsul; Căci tot trecutu-i pare-o comoară De fericire, rămasă-n

 

Iulia Hasdeu - Primăvara și toamna

... Primăvara şi toamna Primăvara și toamna de Iulia Hasdeu 3 octombrie 1887           Același farmec verde           Și ochiul nostru viu           O primăvară verde           Și-o toamnă-n arămiu. Că dacă primăvara, cu voci de păsărele Ne-nveselește-n cântec de paseri neînvinse, Și toamna calmă, tristă, cu vânturile grele, Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse.           O veselie albă           Ce nu cunoaște haos;           Pe când toamna în salba           Îmbie la repaus. Inspiră fiecare o altă nostalgie Și-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunși: Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie; De cele ale toamnei suntem mereu pătrunși.           Dorința de ieșire           Adâncul ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... e o priveliște minunată; avea în față, spre dreapta, squarul, dominat de cupola Ateneului, pe când pe sub picioarele noastre uruie, fără o clipă de repaus, un fluviu torențial de trăsuri, de tramcare, de căruțe, de biciclete și de pedeștri. Spre complectarea acestei armonii de elemente, două flașnete cântă dinaintea hanului ... doua patrie. Eminentul specialist, între altele, mi-a zis în românește, cu un ușor accent caracteristic german: — Barol d'honneur! taca eu n-am vost german, am frut să vii rumen. — Ce impresie îți face, iubite doctore, capitala noastră? — Îmi face, zise doctorul, impresia unei butii ... și mai mult pe M. SA REGELE Care a chemat la palat pe dl. dr. Cantacuzino. Aci, mergând cu doctorul în bibliotecă, unde n-a mai permis să intre nimeni, l-a întrebat tremurând: — Spune-mi drept, doctore, te conjur, cum merge? — Sire ... bine îngrijit, ca nu cumva să se ivească, precum e încă TEMERE DE O NOUĂ COMPLICAȚIUNE Aceasta ar putea să se ivească, dacă Augustul bolnav n-ar fi extrem de bine îngrijit; mai mult, e temere de o nouă maladie, așa numita perforația intestinelor; cu toate acestea, nici un semn nu ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

... Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau ... Pește, peștișor, ghigorțule dragă, mi-ai zis că ai să-mi prinzi bine odată, odată; rogu-te, scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. N-apucă să sfârșească vorba bine, și ce să vezi dumneata? odată îi căzu bubele, și rămase curat și luminat, ca un pui de brad. Când ... în seamă. Cum, cum, el se rătăci, rămâind numai cu credincerul său. E! ce te faci tu acum? căci seara se apropie, și loc de repaus nu este, și casă de găzduit nici pomeneală. Tot bâjbâind ei prin amurg, dete peste palaturile băiatului celui bubos. Cum ajunseră, descălecară, și voind să ... pe împăratul, dară el nu-i cunoscuseră pe dânșii, vezi că nici nu-i trăsnea lui prin cap ca ei să mai trăiască. Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze de ceea ce văzu în acele palaturi. N­apuca să privească cu băgare de seamă la lucrurile ce mergeau singure ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

... nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare ... mi-a cauzat-o vederea operei sale de piatră, tot asa de minunată ca și celelalte opere ale sale. — Stai să vezi... încă n-ai văzut nimic! îmi răspunse... Și, mai întîi de toate, asta nu e opera mea, este opera fiicei mele, stăpîna castelului. Noi suntem aci numai ... A In față, către răsărit, se ridică la aceeași Înălțime dea-10 Jurile de pe valea Doftanei. E o liniște pătrunzătoare, pe care n-o întrerupe decit lătratul clinilor castelului - - cari își reclamă tainul de hrană și mingiituri de la d-na Hasdeu — și șuieratul locomotivelor căii ferate ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

... fiecare câțiva ani, și moravuri, și legi, și deprinderi, și costume, ca și unele spețe inferioare care leapădă la zăstimpuri pielea din vârful botului până-n sfârcul coadii. În târgul de vremi statornicit, micul debitant știe ce marfă caută, știe ce trebuie mușteriului cunoscut și credincios: ba îi merge chiar înaintea ... i trebuie căldură pe spinare și pe pântece, pielea lui e-nvățată cu de toate; el are nevoie de zorzoane poleite, să și le pună-n capul nețesălat; vânătorului îi trebuie un tomahawk, iar porcarului porumb pentru vitele de-acasă... Dar ia să nu bagi de seamă la vertiginosul mers al ... câteva luni modela busturi după natură. Poezie, muzică, pictură și sculptură — patru arte, cu un egal succes, ca Michel Angelo. Nu sunt un lingușitor; n-aș fi niciodată-n stare să acord aplauze unei producțiuni de artă dacă ea nu mi le poate smulge. Aplauzele nemeritate în conștiința noastră mi s-au părut totdeuna ... care nu întrebuimezi cuvinte în deșert. Ce înțelegi prin amator și ce prin artist? Încolțit astfel, a trebuit să mă execut; și fiindcă n ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

... noi; afară de aceasta, criticile lui Sphynx sunt scrise cu talent și cuprind o mulțime de observații și fine, și adevărate. Totuși, nici confratele Sphynx n-a putut scăpa de semnul caracteristic al criticii noastre, de exclusivism. Criticul găsește, de pildă, că tot ce-a scris Delavrancea ... oarecare rezerve, dar, afară de una mică de tot și formulată după o mie și una de explicări, cu privire la limba din Sultănica , criticul n-are nici o observație de făcut. Despre Sultănica ne spune: ,,Ar trebui să citez toată Sultănica , atât de frumos și de măiestrit e scrisă. E ... le morfolesc potrivindu-le cu puterea simțurilor oricărui nesimțitor. Iacă arta. Iacă de ce marile genii au simțit în toată viața lor o durere fără repaus în fața naturii. Ei, care vedeau, auzeau și pătrundeau adânc tainele culorilor, ale sunetelor, ale formelor ș-ale simțirilor, ei, care rămâneau departe de ceea ... de câte ori n-au reînceput iarăși și iarăși același subiect, aceeași inimă muncită, aceiași ochi vii, feluriți în clipire, în lumină, în umbră și-n ...

 

Nicolae Gane - Cânele bălan

... fiți sănătoși, cuconașule, s-a măritat după dascălul Gheorghie de la strana dreaptă din sat. Atunci sângele îmi năvăli în cap și, dacă n-ar fi fost Balan lângă mine de gâtul căruia să mă sprijin, desigur aș fi căzut din trăsură. Am trecut un sat, două sate, mai ... subțirică, a cărei glas îl auzeam în toate sunetele, a cărei chip îl vedeam pretutindene, și pe tablele de aritmetică, și-n dicționare, și-n gramatici și mai cu samă în inima mea, Măriuca, cea care suspina când plecam de-acasă, s-a măritat!... Prin urmare, ea nu ... când la Măriuca cea drăgălașă, oacheșă și subțirică cu flori pe cap, care-mi zisese odinioară cu glas înduioșat: Ce mult e de astăzi pănă-n șase luni; când la Măriuca cea măritată pe care mi-o închipuiam acum încunjurată de copii, învârtind mămăliga, ghilind pânză la părău, sau făcând oblojele ... cânt un cântec de inimă albastră să vi se topească ochii în lacrimi: Dragostea de fată mare Ca fasola din căldare Nici o vin'încoace n

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

... mintea în acel mo­ment. — Cine sunteți și ce voiți de la mine? mă adresai furios către dânșii. Însă comisarul poliției, ca și când n-ar fi auzit întrebarea mea, nu-mi răspunse nimic, ci, plecându-se, începu a se uita pe sub patul pe care adormisem. Apropiindu ... Domnule, mai înainte de toate scuză că după arătarea chel­nerului am intrat cu forța în odaia d-tale. Dar însuși chelnerul, auzind zgomotul împușcăturii, n-a nimerit unde s-a căzut, și în buimăceală ne-a arătat odaia d-tale, la a cărei ... ca frunza uscată, ce se-nvârte în aer, zbuciumată de vânt, spre a pica în leagănul putrejunii din recele mormânt. Așa și eu n-am avut de unde suge vlaga din creanga maternă, de care m-au detrunchiat, aruncându-mă de la dânsa în toată vigoarea înverzirii și lepădân ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

... bat pe oricine din cele două clase superioare ale mele. Chiar de la Brăila mi s-a pierdut urma. Pe urmă, pe unde n-am umblat! Am fost și la Odesa, numai așa, ca să dorm o noapte pe chei și alte vreo două-trei prin stepă; dar mai ... cu răsunet de sfârlează și dorul de ai mei m-a încleștat deodată, cu mare tărie. însă eu tot am mai rătăcit până-n miezul iernii pe coclauri neumblate, am răzbătut la drumuri nemaibătute și la răspântii cu hanuri și cu focuri de popas ca la începutul pribegiei mele ... pe aici începusem să nu mă mai simt ferit ca în porturi. Am socotit că tot mai nimerit este să mă pierd în vălmășagul și-n lavra orașelor mari. Și m-am aciuat la Iași o dată cu primele ninsori din anul acela 1915. însă chiar într-a doua ... de când fugisem crescuse cu repeziciune de copac. Totuși i-am văzut că mă privesc cu luare-aminte și șo-pocăiesc ceva între dânșii; dacă n-ar fi fost evrei, m-aș fi întrebat ce pot căuta ei tocmai la Iași? Au șopocăit și au privit de mai multe ori în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ��N REPAUS

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ��N REPAUS.

REPAUS

... REPÁUS , repausuri , s . n . 1. Stare în care orice funcție sau activitate este temporar întreruptă și care are rolul de a reface capacitatea de muncă a ... Fil . ) Moment integrant al mișcării , având în raport cu acesta un caracter relativ și condiționând stabilirea relativă a lucrurilor . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Repaus mamar = perioada dintre încheierea unei lactații și următoarea fătare , specifică unor animale . [ Pr . : - pa - us . - Var . : repáos s . n

 

REPAOS

... REPAÓS s . n . v . repaus

 

TONUS

... TÓNUS , tonusuri , s . n . 1. Stare permanentă de ușoară tensiune a mușchilor unui organism sănătos ( aflat în repaus ) . 2. Stare permanentă de excitație ( în condiții de repaus

 

RESPIRO

... RESPÍRO s . n . ( Livr . ) Moment de relaxare , de repaus

 

ECHILIBRU

... ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare ...

 

SOMN

... SOMN ^2 , ( rar ) somnuri , s . n . Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor , necesară redresării forțelor , caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței , prin relaxare musculară , prin încetinirea circulației , a ...

 

EFLUX

... EFLÚX , efluxuri , s . n . Scurgere de fluid dintr - o masă de fluid care se găsește în stare de repaus

 

RĂGAZ

... RĂGÁZ , răgazuri , ( rar ) s . n . 1. Timp liber , disponibil pentru a face ceva . 2. Perioadă de întrerupere a unei activități ; odihnă ; repaus