|
|
||
|
Vezi și:FIZIC,
ERPETOLOGIE,
NATURALIST,
SUBORDIN,
SUBREGN,
SUBSPECIE,
SISTEM,
TAXIDERMIE,
ISTORIE,
TANATOLOGIE,
TEHNIC
... Mai multe din DEX...
ȘTIINȚELE NATURII - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ȘTIINȚELE NATURIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentru ȘTIINȚELE NATURII. Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) ... deschis?... Vestalelor, dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze, E cerul încă plin de stele, și câmpul încă plin de roze, Și până astăzi din natură nimica n-a îmbătrânit... Iubirea, și prietenia, dacă-au ajuns zădărnicie, Și dacă ura și trădarea vor predomni în vecinicie... Veniți: privighetoarea cântă ... minut când moare, Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem. O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze, Ce ne-mbunești fără știință și ne mângâi fără să vrem, Regret suprem al fiecărui, desfășură-te în splendoare În aer cu parfum de roze și cântec de privighetoare. Veniți ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și ... le da pas; trage-le cu chlor până la saturație, până isprăvești odată cu ele... Și când te gândești... O ! ce cruzi sunt oamenii de știință ! ce ființă fără inimă a fost acel savant ! Auzi dumneata ce răutate !... Ei ! ce pot gâgndi bietele mici gângănii pomenindu-se afumate așa ... Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ... Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F ... ž Dobre Mihăiescu O EPILEPTICĂ (poezie) ...................………………………„ Ștefan Basilescu NATURA ÎN ARTĂ ȘI ARTA ÎN NATURĂ ..…………….„ Mihai Dobrescu ÎN SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George ... Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă ... ž Dobre Mihăiescu O EPILEPTICĂ (poezie) ...................………………………„ Ștefan Basilescu NATURA ÎN ARTĂ ȘI ARTA ÎN NATURĂ ..…………….„ Mihai Dobrescu ÎN SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii ... cronică... Ai vreun subiect anume, or pot scrie despre ce mi-o da pân gând? - Ba, chip, aveam un subiect... - Despre ce? - Despre credință și știință... cum adică știința distruge credința și nu o poate înlocui. Știi, Ă¡ propos de sărbători... - Ceva nou de tot... Am înțeles, zic; du-te și ... Titu Maiorescu - Câteva aforisme ... gheață izbește. * Toate hotărârile importante trebuie să le iai singur, din adâncul individualității tale, fără influența altora. * Nici o putere nu se poate suprima în natură; de aceea e așa de periculos a o comprima. * Imaginea nuielei împlântate în apă se frânge și se abate în altă direcție. Tot ... Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele Ion Heliade Rădulescu - Muştele şi albinele Muștele și albinele de Ion Heliade Rădulescu Judecată foarte mare oarecând s-a ridicat Între muște și albine, încât lumea-au speriat. Muștele zbârniau tare Și, prin probe vederate, După gust și demâncare Demonstrau ca avocate Trecute prin doctorat (Căci aveau și ochelari, Ca toți docții cei mai mari), Demonstrau învederat, De la una pân' la mie, Că se trag din carne vie Și că tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, Că-ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și-ndeamnă boii La cărat, la arătură; Ele cailor dau ghes La suiș spre culmătură, Și că unde-o fi să fie, Mai curat și pe-nțeles, La-mbuibări călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s-a mâncat, Pe orice s-a cheltuit ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață ... al celor mai distinși pesimiști. Pesimistul modern e uneori un om învățat, dar în cea mai mare parte a cazurilor e și în știință „un impuissant" . Toate generalizările, toate descoperirile științifice le întrebuințează pentru a scoate cu orice preț încheieri potrivite cu temperamentul, cu caracterul său ... Ion Luca Caragiale - Un dicționar român ... a deveni astfel o parte integrantă a vocabularului românesc. Mahalagiul cel mai înapoiat nu mai așteaptâ astăzi să primească în efecte, în natură, “stima și considerațiaâ€� ce o adăstase mai multe zile de la șeful său, subprefectul din vremea lui AIecsandri. Viața modernă, cu curentele ei multiple ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... timpului, dar este eroarea judecății noastre de astăzi asupra lor, este lauda și suficiența cu care se privesc de inteligențele române ca adevărate fapte de știință valabilă, este orbirea de a nu vedea că zidirea naționalității române nu se poate așeza pe un fundament în mijlocul căruia zace neadevărul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTIINȚELE NATURIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ȘTIINȚELE NATURII. ... Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ... ERPETOLOGÍE s . f . Parte a științelor naturii care se ocupă cu studierea NATURALÍST , - Ă , naturaliști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii . 2. Adj . Care aparține naturalismului , privitor la naturalism ; care reflectă naturalismul , caracteristic SUBÓRDIN , subordine , s . n . 1. Subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii . 2. ( În loc . adj . și adv . ) în subordine sau în subordinele cuiva = ( aflat ) într - un raport de subordonare față de cineva sau de ceva . - Sub ^1 - + ordin ( după fr . sous - SUBRÉGN , subregnuri , s . n . Subdiviziune principală a unui regn în sistematica științelor naturii . - Sub ^1 - + SUBSPÉCIE , subspecii , s . f . Subdiviziune a unei specii în sistematica științelor naturii . - Sub ^1 - + specie ( după fr . sous - esp� SISTÉM , sisteme , s . n . 1. Ansamblu de elemente ( principii , reguli , forțe etc . ) dependente între ele și formând un tot organizat , care pune ordine într - un domeniu de gândire teoretică , reglementează clasificarea materialului într - un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit . 2. Totalitatea depozitelor formate în decursul unei perioade geologice . 3. Metodă de lucru , mod de organizare a unui proces , a unei operații , fel de a lucra ; normă , obicei . 4. Model , tip , tipar ; marcă ( de fabrică ) . 5. ( În sintagma ) Sistem audio = combină muzicală . [ Var . : ( rar ) sistémă s . TAXIDERMÍE s . f . Arta împăierii animalelor în vederea expunerii lor în muzeele de științe ale ... ISTÓRIE , istorii , s . f . 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii și societății . 2. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății , a unui popor etc . 3. ( Cu determinarea domeniului ) Știință ... TANATOLOGÍE s . f . Știință TÉHNIC , - Ă , tehnici , - e , adj . , s . f . I. Adj . Care aparține tehnicii ( II ) , privitor la tehnică . II. S . f . 1. Totalitatea uneltelor și a practicilor producției dezvoltate în cursul istoriei , care permit omenirii să cerceteze și să transforme natura înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale . 2. Totalitatea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii , a unei științe etc . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||