|
|
||
|
ÎNDREPTA (O ARMA) SPRE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNDREPTA (O ARMA) SPRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru ÎNDREPTA (O ARMA) SPRE. Vasile Alecsandri - O primblare la munți ... a slăbi și se pref[...]ncet-încet într-un quatuor muzical, vrednic de a încânta urechile îngerești, dacă nu ar fi avut o deplină asemănare cu un concert drăcesc. Unul din noi suspina cu duioșie o bucată dintr-o simfonie a lui Mozart; altul, mai tare la suflet, îi răspundea prin vestitul și voinicescul cântec al lui Bujor: frunză verde de năgară ... mei veniră după mine în cerdac; visul ce mă îngâna se șterse și ne duserăm cu toții să vizităm chiliile călugărilor. Ne îndreptarăm prin întuneric spre o ferestruică de-abia luminată ce se zărea în șirul chiliilor de lemn [2] ; cu cât însă ne apropiam de ea, ni se părea că auzeam ... de șaizeci de ani, cu barba albă și lungă până la brâu; el ținea într-o mână o psaltichie veche și afumată, și în cealaltă, o pereche de metanii de lână neagră. Fața lui brăzduită de vreme și de patimi vădea în el un suflet ce a fost tulburat ... de dureri; însă în toată persoana lui era zugrăvită o sfințenie măreață ce îi da un aer de profet. Un pat de scânduri acoperit cu o ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia ... și crapi, îi sărau în poloboace, și după ce se murau în salamură, scoteau costrășii și crapii cei Porc sălbatic solitar. mai mari din poloboace, spre a-i usca la soare. Acest product e o marfă foarte profitabilă, ce se vinde cu mii și mii de kilograme în toată Basarabia și în guvernămintele învecinate, poporului rusÂtic, mai ales însă ... peste cap, este ucisă și scoasă pe uscat, transportându-se apoi la Bazargiuc. De este însă a se duce mai departe, apoi n-o ucid, ci îi bagă în baftă un burete muiat în spirt care, amețind-o, îi paralizează mișcările convulsive, și în așa hal se aduc morunii și nisetrii până la Chișinău. Pe la anii 1840, Bugeacul înfățișa șesuri, ce aveau ... engleze, ungurești și rusești de Viatka. Rezultatul obținut se judeca la concursurile hipice, ținu Morunul, nisetrul și somnul, în vârstă de 7-8 ani, ajung o mărime de 4-5 metri și o greutate de 288 de kilograme. te în fiecare an în împrejurimile Chișinăului, la care se rămășeau5 sume de bani și o ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... transformare. Surprizele îmi împodobesc orice moment cu noi prilejuri de îmbătare... Îmi simt corpul sănătos și sprinten, nici un defect la mașinăria complicată, iar mintea o pot îndrepta după voie, înspre descoperirile cele mai subtile. Ai îmbogățit lumea ca ochii și urechile să fie în veșnică încântare. Sunt aproape complect fericit. Toate nemulțumirile ... de motive. Numai o singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o ... de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat să ne întoarcem, nu prea târziu, ca să nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără să am curajul să cumpăr ceva de mâncare, de frică să nu par greoi, tulburându-mă o foame teribilă, la care, cu tot amorul și poezia Argeșului, mă gândeam tot timpul, și astfel mi-o exageram. Pe drum, aducându-mi aminte de amenințarea camaradei, ... Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania ... său; Vie de la cela ce din amăgire Ne vorbește nouă despre fericire! Ea degrabă astfel sufletu-omenesc, Cât să fie liberi oamenii roșesc. Azi o zi frumoasă pentru noi lucește. Sub aceste arme lumea vă privește! Umbrele străbune din mormântul lor Vă surâde dulce într-un sfânt amor. Zilele ascunse ... fragede, sublime; Țara vă admiră... Juni, bătrâni, femei, Pentru voi se roagă, o, vitejii mei. Junele fecioare, inimi delicate, Pentru voi răvarsă lacrime curate. Printr-o dalbă luptă, azi vă străluciți! Meritați amorul țării ce doriți. Nu luați aminte vorbele de fală Și cu care înșiși ungurii se-nșală! Sub aceste ... slăbiciune. Astfel cum pe fața celor care mor Mincinoase roze râură ușor." Zice, dă semnalul. Trumbetele sun'; Tabăra se mișcă... Cetele s-adun. Avangarda noastră spre vrăjmași pornește. Cum pe căi pierdute cel ce rătăcește Află-un râu, s-oprește și cu gândul său Măsură puterea-i cu fatalul rău, Apoi ... de care, tropote de cai Ce cu vierșunare se cobor pe plai. Pedestrimea noastră un minut se frânge. Dar Mihai sosește... Pe fugari restrânge. — ,,O, viteji! Ce faceți? Unde mergeți voi? Nu-i p-acolo drumul dalbilor eroi! Calea ce luat-ați la fricoși convine, Merge la robie, merge la ... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 ... corespondentul mai adăuga: că poliția din Iași ar fi arestat un mare număr de persoane pe care le supunea la torturi în întunericul închisorilor, că o seamă de tineri ar fi fost expeduiți spre Dun[...]n căruțe de poștă, iar că sosind în pădurea de la Poieni, nu departe de Iași, ar fi fost uciși de arnăuții care-i ... de pe marginile drumului, pentru a ploua de sus cu gloanțe în capetele soldaților, însă un al patrulea pretinse că nu ar fi o mișcare strategică de a alerga înaintea pericolului cu o mână de oameni rău înarmați și nedeprinși cu războaiele, prin urmare, el găsi mult mai avantajos de a sta locului pe piscul unde ... oamenii adunați în curte. Acum noaptea se lățise ca un văl negru cusut cu diamanturi; o lună plină poleia valurile Bistriței și îmbrăcase munții cu o draperie fantastică de lumină. Românii aprinseseră mai multe focuri în curte și se grupaseră cete, cete împrejur, grăind, povestind, glumind și râzând de păcăliturile ce ... raportându-se cu gândul la timpurile acele de bărbăție, unde poporul nostru era dedat cu viața războinică. Adeseori el cercase a-și imagina o ... ... se micșorau, apropiind genele lungi, arcuite, în saloane, la baluri, când simțea bătându-i lângă inimă sânurile femeilor frumoase! Pe atunci își suna pintenii ca o muzică; își apropia o dată călcâiele: țanc! și durițele zbârnâiau în odăile mari, în care trichelurile jucau pe dușumelele lustruite apele lucii ale lumânărilor. Tot așa sclipea și dânsul ... pustnic. În odăile mari, în care amintirile stăteau închise în orice lucru, trăia zilele trecute. Dar războiul, așa cum îl făcuse dânsul, lasă urme. Într-o zi simți că piciorul stâng îi amorțește, că de-abia îl mai poate mișca. Cum luase altădată sabia din cui, ca s-o încingă pentru întâia oară, așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de aur, în care avea să-și sprijine de-acuma bătrânețile. Nu-i ... visele ce-i cutremurau somnul acesta le știa că nu-s în ființă, știa chiar că visează, și totuși i se părea că lunecă într-o lume străină, din care nu înțelegea bine nimic. Îl cuprinse o căldură grozavă; deodată i se păru că se sprăvale patul, tresări și deschise ochii. Mai întâi, fără de voie, vroi să strige, apoi mintea i ... ... pe piept, el spunea când mai tare când mai încet versuri din Coran, își pleca fruntea pănă la pământ, apoi, tăcut și nemișcat, stătea câte o oară întreagă cu ochii ațintiți spre răsărit sorbind depărtările, călătorind cu gândul prin țările calde ale copilăriei lui, și fața lui atunci se-nveselea, se lumina, ca și când primblarea i ... avea întotdeauna fața senină și liniștea sufletească a omului ce nu-și poartă grija vieții. Într-una din zile văzui în curtea noastră o mare și neobicinuită mișcare. Tata era îngrijat și slugile spăriete. O mulțime de țărani înarmați cu ciomege și topoare se așezau de pază la poartă și în jurul casei; era o nerânduială cum nu fusese niciodată. — Ce este? întrebai eu pe Aliuță. — Nimic, răspunse el. Bujor a trimis o scrisoare prin care ne dă de veste că mâni la amiază are să ne calce casa. — Și ce are să fie, Aliuță? — Ce ... să scape?... iată întrebarea ce și-o punea fiecare, întrebare groaznică ce o vedeam zugrăvită cu colorile spaimei în fața tuturor. Iar eu, care cu ... Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) ... dacă li se părea că prea se înmulțesc. Carte rar de puteĂ învățĂ Românul și și atunci numai dacă aveĂ să se facă preot. Într'o ședință a Camerei ardelene, puțin înainte de 1848, un nobil ungur a propus, ca Românilor să li se înlesnească cât mai ... lână pentru vânzare. Românului nu-i era iertat să facă un car întreg, ci numai cârpituri la car. Când se înmulțeau Românii prea tare într'o comună, în care erau și Sași, veniĂ poruncă dela căpeteniile săsești să dea foc caselor românești și pe Români să-i alunge. În Săliștea Sibiului ... lor școale în cari se învățĂ numai ungurește. Pentru ArÂdeal, unde Românii erau și sunt și acum cei mai mulți la sate, au făcut o lege electorală, care da drept de vot numai țăranilor, cari plătiau o dare de nouă ori mai mare decum plătiau țăranii din Ungaria. În felul acesta numărul alegătorilor români era mic și în multe ținuturi biruiau la ... vite de soiu bun, le făceau case frumoase, iar pe Români îi împiedicau dela orice înaintare economică și culturală. Toată munca stăpânitorilor unguri erĂ îndreptată spre ... Constantin Negruzzi - Sobieski și românii ... Iablonovski, și să ne urmăm drumul înainte. Avem tunuri de câmp, nu de asalt. — Ba, pre numele patronului meu! nu va zice lumea că o cetate s-a arătat dinaintea lui Sobiețki fără a i se cuceri? N-avem tunuri? Vom lua-o dar cu mâinile. — Numele măriei tale e destul tun, zise Potoțki. Trufia polonului măgulindu-se de această groasă lingușire, fața i se însenină la ... or găsi de toate; dar acolea să vedeți. Vodă, din lagărul turcilor, cum au auzit de aceasta, au și pornit după dânșii un mârzac c-o mulțime de tatari și vro cinci steaguri de moldoveni, iar mai întăi au trimis pe loc pre capitanul Turculeț c-o strajă de călăreți care, apucănd înainte, au scos toți oamenii de prin sate, au dat pojar fânului și fânațelor, au ascuns prin gropi grâul și ... porți, flăcăi! zise bătrânul. Încuieți-le și grămădiți bolovanii pe ziduri. Așezați-vă toți pe la metereze. Să nu zică leahul c-au intrat într-o cetate românească, ca într-o țarină pustie. — Dar noi suntem numai nouăsprezece și asta-i ... Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie ... și-n nerăbdare-i pe lângă el în grabă Adună-a lui armată deprinsă la omor, Urdie numeroasă de fiare ce se-ntreabă: Spre care orizonturi sălta-vom noi în zbor? În care parte-i hoitul promis l-a noastre gheare Să-l rupem într-o clipă, să-l roadem, înghițim? În care țări: teutone, române sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul să-l lățim? Așa zicea cu fală a ... în sânul nopții prin neagra-ntunecime Și către munți se-ndreaptă l-a codrilor desime? Din când în când sub nouri, trecând ca o săgeată, Clipește o lumină și ca prin vis arată Bătrâni cu fruntea goală plecată spre pământ, Femei cu prunci în brațe și pletele în vânt, Copile spăimântate mânând turme de oi Și flăcăuași în fugă mânând cârduri de boi. Pe ... sân de mănăstiri. Dar unde sunt bărbații, voinicii, junii, tarii, Să-și apere părinții, nevestele și pruncii? Când suflă grea furtună pe ramurile luncii Ș-o zguduie, ș-o darmă, ah! unde sunt stejarii? Stejarii sunt la locul lor, față cu furtuna! . . . . . . . . . . . . . . . . Acum de zece zile și zece nopți totuna, Din munți și pân Ion Heliade Rădulescu - Mihaida ... mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și ... re-mpinse barbari ce șiroiară Din Orient încoace să-nece libertatea, Să stingă creștinismul și lumea să subjuge Sub oțelosul paloș și oarba neștiință, Sforțând-o să își plece genunchii spre-nchinare La un răszeu de sângiuri, uitând pe ZEUL păcii, Pe zisa inspirată unui profet fanatic? Mihai cel Mare, domnul românilor și fală! P-acela ... a luptat eroul cu brațul și cu mintea: Multe nevoi învinse, varii nemici d-afară Și mai fatali dinântru, și soartea ne-mpăcată Pare c-o abătuse din lupta prelungită, Parcă-și aflase omul s-o-nvețe să respecte O nație celebră. Întreagă România gemea de ani atâția Sub jugul sângeratic osmanului feroce. Fatală și rea cobe-ncepuse Demiluna A se nălța lucindă ... fiii, Ș-averea, și viața... Le-a prețuit românul. Boierul e rea fiară! el numai se orbește Și toate și le vinde pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||