|
|
||
ÎMPRESURARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMPRESURÁRE, împresurări, s.f. Acțiunea de a împresura și rezultatul ei. - V. împresura.Sursa : DEX '98 ÎMPRESURÁRE s. 1. v. încercuire. 2. v. asediu.Sursa : sinonime împresuráre s. f., g.-d. art. împresurării; pl. împresurăriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMPRESURARERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎMPRESURARE. Gheorghe Asachi - Limba și portul Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ... Ion Luca Caragiale - Națiunea română Ion Luca Caragiale - Naţiunea română Națiunea română de Ion Luca Caragiale 1889 Puțină lume astăzi și-o mai fi aducând aminte de o vestită foaie, care apărea odinioară în Capitală, pe vremea războiului independenței; voi să vorbesc de Națiunea română , pe care o dădeam la lumină Frederic Dame și cu mine în tovărășie. Viața acelei foi a fost pe atât de scurtă pe cît de glorioasă, așa că o pot povesti în puține cuvinte. Armatele creștine trecuseră Dunărea. Într-o dimineață mă pomenesc cu un bilețel de la Dame, cam așa: "Iubite amice, Treci îndată pe la mine. Este vorba de o afacere foarte importantă, care ne poate face norocul la amândoi." Îl cunoșteam pe Dame ca pe om deștept și întreprinzător. Fără întârziere m-am dus să-l văz, torcând pe drum fel de fel de frumoase închipuiri. În câteva vorbe mi-a spus tot planul lui: o gazetă cum n-avusese țara până atunci; o gazetă fără coloare politică; o gazetă de informațiuni de pe câmpul războiului; o gazetă care să cultive entuziasmul popular pe chestiunea independenții... Să-i căutăm numele... Numele unei gazete e greu de găsit; dar după câteva minute de ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ... Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet mi se părea că venea din fundul odăii și că ieșea dintr-o cutioară de fildeș săpată, ce se zărea pe masă în razele lunii care răzbătea prin fereastră. M-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mână acea cutie unde pusesem dimineața un galben olandez și o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, și adâncă a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieșind din cutie, două glasuri de altă lume, care zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc că m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot că a fi vreo rușine din parte-mi, pentru că nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun ... Alecu Russo - Cugetări (Russo) Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ... Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ... Rezultate din Biblie pentru ÎMPRESURARERezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎMPRESURARE. ... cu securea; să mănînci din ei și să nu -i tai; căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20 Numai copacii pe cari -i vei ști că nu sînt pomi buni de mîncat, vei putea să -i strici și să -i ... Ezechiel Capitol 4 Ezechiel 3 Ezechiel Capitol 4 1 ,,Și tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune -o înaintea ta, și sapă pe ea cetatea Ierusalimului. 2 Înfățișează -o împresurată, zidește întărituri în jurul ei, înconjoară -o cu un șanț de apărare, pune tabere de ostași împrejurul ei, și ridică berbeci de fer împotriva ei de jur împrejur. 3 Ia o tigaie de fer, și pune -o, ca un zid de fer, între tine și cetate; îndreaptă-ți fața împotriva ei, ca să fie împresurată, și s`o strîmtorezi. Aceasta să fie un semn pentru casa lui Israel! 4 Apoi culcă-te pe coasta stîngă, și pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel; cîte zile vei sta culcat pe coasta aceasta, le vei purta nelegiuirea lor. 5 Îți voi socoti un număr de zile deopotrivă cu acela al anilor nelegiuirii lor, și anume trei sute nouăzeci de zile, în cari să porți nelegiuirea casei lui Israel. 6 După ce vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă, și poartă nelegiuirea casei lui Iuda patru zeci de zile; îți pun cîte o zi pentru fiecare an. 7 Apoi întoarce-ți fața și brațul desgolit ... Ezechiel Capitol 5 Ezechiel 4 Ezechiel Capitol 5 1 ,,Și tu, fiul omului, ia o sabie ascuțită, ia -o ca brici de ras, și trece -o peste cap și barbă. Ia apoi o cumpănă de cîntărit, și împarte părul. 2 O treime din el arde -o în foc, în mijlocul cetății, cînd se vor împlini zilele împresurării; o treime ia -o și taie -o cu sabia de jur împrejurul cetății; iar o treime risipește -o în vînt, căci voi trage sabia după ei. 3 Totuș ia vreo cîțiva peri din ei, și strînge -i în poalele hainei tale. 4 Din aceștia să mai iei iarăș vreo cîțiva, să -i arunci în foc și să -i arzi în foc. Din ei va ieși un foc împotriva întregei case a lui Israel.`` 5 Așa vorbește Domnul, Dumnzeu: ,,Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusesem în mijlocul neamurilor și de jur împrejurul lui sînt țări. 6 Dar el s`a răzvrătit împotriva legilor și poruncilor Mele, și s`a făcut mai vinovat decît neamurile și țările de primprejur; căci a nesocotit legile Mele, n`a urmat poruncile Mele. 7 De aceea, așa vorbește ... ... poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele! 14 Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile! Calcă pămîntul, frămîntă lutul, și gătește cuptorul de cărămidă! 15 Acolo te va mînca focul, te va nimici sabia cu desăvîrșitre, te ... Zaharia Capitol 12 Zaharia 11 Zaharia Capitol 12 1 Proorocia, Cuvîntul Domnului despre Israel. Așa vorbește Domnul, care a întins cerurile și a întemeiat pămîntul, și a întocmit duhul omului din el: 2 ...Iată, voi preface Ierusalimul într`un potir de amețire pentru toate popoarele de primprejur, și chiar pentru Iuda, la împresurarea Ierusalimului. 3 În ziua aceea, voi face din Ierusalim o piatră grea pentru toate popoarele. Toți cei ce o vor ridica, vor fi vătămați, și toate neamurile pămîntului se vor strînge împotriva lui. 4 În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi cu amețeală pe toți caii, și cu turbare pe cei ce vor călări pe ei; dar voi avea ochii deschiși asupra casei lui Iuda, și voi orbi toți caii popoarelor. 5 Căpeteniile lui Iuda vor zice în inima lor: ...Locuitorii Ierusalimului sînt tăria noastră, prin Domnul oștirilor, Dumnezeul lor. 6 În ziua aceea, voi face pe căpeteniile lui Iuda ca o vatră de foc supt lemn, ca o făclie aprinsă supt snopi; voi mistui în dreapta și în stînga pe toate popoarele de jur împrejur, iar Ierusalimul va fi locuit iarăș la locul lui cel vechi. 7 Domnul va ... |
||