Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ÎMPĂCIUI

  Vezi și:ÎMPĂCIUIRE, ÎMPĂCIUITOR, ÎMPĂCA, ÎMPĂCIUI ... Mai multe din DEX...

ÎMPĂCIUIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMPĂCIUÍT, -Ă, împăciuiți, -te, adj. (Rar) Împăcat, liniștit. - V. împăciui.

Sursa : DEX '98

 

ÎMPĂCIUÍT adj. v. împăcat, mulțumit, satis-făcut.

Sursa : sinonime

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎMPĂCIUIT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ÎMPĂCIUIT.

Alexei Mateevici - Creștina

Alexei Mateevici - Creştina ,,Isprăvi din vremi de mult trecute, Predanii din vechime-adâncă". A. Pușkin, Ruslan și Ludmila Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Măreața Romă doarme-n pace, Umbrită de livezi tăcute, Și-o liniște adâncă zace În rândul curților ei mute. O noapte blândă-a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru — dungă lucitoare -- Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri... Cu capu-n piept, cu crucea-n mână, Sub a-nchisorii negre pază, O blândă tânără creștină Pe pietre aspre dormitează. Zadarnic pus-au stăruințe Chinuitorii ei cei răi, Făgăduieli și suferințe N-au sfărâmat credința ei... Neomenoasa judecată A osândit-o ieri la moarte, Dar mâine-n ceruri ridicată, Primi-va scrisul altei soarte... Și iată, c-o dorință sfântă Pe sine-n jertfă a s-aduce, Ea-și merge calea de osândă, Își merge drumul cel de cruce. Prin vis a patriei câmpie O vede, de stejari umbrită, Și râul — dungă albăstrie -- Și casa dragă și iubită, Și ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂCIUIT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎMPĂCIUIT.

ÎMPĂCIUIRE

... ÎMPĂCIUÍRE , împăciuiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) împăciui și rezultatul ei ; împăcare [ Pr . : - ciu - i - ] - V. împăciui

 

ÎMPĂCIUITOR

... ÎMPĂCIUITÓR , - OÁRE , împăciuitori , - oare , adj . Care împăciuiește ; conciliant . [ Pr . : - ciu - i - ] - Împăciui

 

ÎMPĂCA

... determinări introduse prin prep . " cu " ) A restabili raporturi de prietenie , de înțelegere cu cineva ; a ( se ) reconcilia , a ( se ) împăciui . 2. Tranz . A liniști , a potoli , a calma pe cineva mulțumindu - l , dându - i satisfacție . 3. Refl . recipr . A ...

 

ÎMPĂCIUI

ÎMPĂCIUÍ , împăciuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Rar ) A convinge pe cineva să facă pace sau a face pace cu cineva ; a ( se ) împăca ( 1 ) . [ Pr . : - ciu - i - ] - În + pace + suf . -