|
|
||
|
Vezi și:ASOCIA,
REASOCIA,
PRINDE,
ASOCIERE,
ÎNTOVĂRĂȘI,
ÎMBINA,
FIGURĂ,
ÎMPERECHEA,
ALINIA,
CÂMP,
ORTĂCI
... Mai multe din DEX...
(SE) ASOCIA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) ASOCIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru (SE) ASOCIA. Ion Luca Caragiale - Un dicționar român ... Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută ... literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ea se oglindește în limbă. Un alt mijloc de care s-a servit autorul spre a da viață definițiunilor sale a fost ... arhaismele nu sunt trecute cu vederea în opera d-lui Șăineanu. Cunoașterea acestor vechi termini de ordine culturală este indispensabilă celui ce nu voiește să se înstrăineze cu totul de trecutul istoriei noastre. Altmintrelea, se expune la pățania ziaristului despre care povestește Ioan Ghica într-una din epistolele sale. Acesta scrisese că s-au luat de la turci 400 care ... a înzestra școala și societatea noastră cu o carte atât de indispensabilă. D. Șăineanu este unul dintre tinerii noștri învățați, la cari soliditatea științifică se Titu Maiorescu - Din experiență ... va lua drept lipsă de modestie dacă ne încercăm în paginile următoare să dăm un exemplu despre modul cum ne închipuim că ar trebui să se facă acea adunare de material din experiența sufletească a fiecăruia. Se va vedea îndată (și aceasta e totdeauna un semn bun pentru valoarea materialului) că orice asemenea constatare are numaidecât aplicabilitatea ei practică, adică în prima ... greutatea firească, greutatea din naștere, la a cărei ridicare trebuie mai nainte de toate să ne concentrăm luarea-aminte. Oamenii pot să nu se înțeleagă, să nu se cunoască unii pe alții din cauza lipsei de un organ comun de comunicare, adică lipsei de un înțeles comun al cuvintelor, prin care își exprimă ... necesar ca să-ți faci o idee despre totalitatea colecției. Dar încă dacă nu este numai o singură colecție, ci sunt mai multe, și ți se cere să le cunoști și pe aceste? Dealtminteri, compararea, ca toate comparările, este în parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși ... ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini ... a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză ... luă lecțiuni de contrapunt de la renumitul contrapuntist Gheretti și în șase luni reuși a învăța contrapuntul liber aplicat la stilul instrumental. Înturnîndu-se iară la Genova la 1797, întreprinse prima sa călătorie artistică, împreună cu părintele său, și după ce se prezintă pe scena celor mai principale teatre ale Italiei și electriză pe aceia ce-l auziră, să despărți de părintele sau și începu a ... particular al principesei, înrolîndu-l în garda ducală cu rangul de căpitan, ca să poată lua parte la toate solemnitățile curții fără a se viola uzurile timpului de atunci. Contesa de M. S., una din cele mai frumoase creature ce adorna splendida curte de Lucca, se Titu Maiorescu - Poezii populare române ... toate le devine o proprietate: fapta lui devine fapta lor, el însuș piere necunoscut. Cea mai adâncă simțire numai îl silește astfel a se arunca afară din sine, și de aceea din poezia lui îți vorbește însăș durerea și însăș bucuria, dar nu un individ care sufere, un individ ... poporul ar fi nesimțitor la asemenea lucruri; dar el când face poezie, nu face politică, când inima îi saltă, încetează sarcina reflecției. Și la români se găsesc poezii contra Rusiei și a Austriei, dar nu fiindcă Rusia este "cnuta colosală de la nord" și Austria "despoticul absolutism", ci fiindcă ... și publicul "din societate" s-ar înșela foarte mult când ar crede că simțimântul naiv al poporului nu este compatibil cu ideile cele înalte. Lumea se poate aprofunda tot așa de bine pe calea inimei ca și pe calea reflecției, și din aceea că poporul își exprimă numai simțirile sale nu ... neatinsă, Și o inimă fecioară Ca apa de la izvoară. (pag. 309) Sus în vârf de brăduleț S-a oprit un șoimuleț, El se uită drept în soare Tot mișcând din aripioare. Jos, la trunchiul bradului, Crește floarea fagului, Ea de soare se ... ... tot furioși ar fi rămas pe dânsul. Alexandrinul celebru, la fille de Minos et de PasiphaĂ©, îl ascultă poate mulți francezi fără a se gândi la nimic. Totuși, cred că cei mai mulți nu pot împiedica să li se trezească asociații în felul acesta: Infern Minos, tiran mitic care procrea numai monștri fatalitate veche și întunecată, blestem misterios și divin erotică monstruoasă și neînțeleasă ... poetică. Asemenea cercetări trec mult peste capacitatea de abstracție și distingere a gândirii publice, și sunt antipatice acestei gândiri. Publicul este empirist: el se întreabă, de ex., numai dacă textul care material îi stă înainte trebuie să se cheme poetic sau prozaic, și nu vrea să știe că realizările empirice nu sunt și nu pot fi, față de precizia excluzivă a ideilor ... această greutate esențială de a comunica abstracții precise celor nedeprinși cu gândirea propriu-zisă, Bremond a adăugat, din vina lui mi se pare, alte cauze aducătoare de confuzie. Fiindcă, în căutarea poeziei, el se oprește la starea mistică și spune că experiența poetică este o întâlnire cu Dumnezeu o atingere, inconștientă ori nu, dar reală și fecundă cu Dumnezeu ... ... Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare ... toate le devine o proprietate: fapta lui devine fapta lor, el însuși piere necunoscut. Cea mai adâncă simțire numai îl silește astfel a se arunca afară din sine, și de aceea din poezia lui îți vorbește însăși durerea și însăși bucuria, dar nu un individ care suferă, un individ ... poporul ar fi nesimțitor la asemenea lucruri; dar el când face poezie, nu face politică, când inima îi saltă, încetează sarcina reflecției. Și la români se găsesc poezii contra Rusiei și a Austriei, dar nu fiindcă Rusia este „cnuta colosală de la nord“ și Austria „despoticul ... „din societate“ s-ar înșela foarte mult când ar crede că simțământul naiv al poporului nu este compatibil cu ideile cele înalte. Lumea se poate aprofunda tot așa de bine pe calea inimii ca și pe calea reflecției, și din aceea că poporul își exprimă numai simțirile sale nu ... neatinsă, Și o inimă fecioară Ca apa de la izvoară. (pag. 309) Sus în vârf de brăduleț S-a oprit un șoimuleț, El se uită drept în soare Ea de soare se ferește Și de umbră ... Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț ... că ar trebui să facem o Românie din țara lor și un popor cu principii democratice, iar încolo nu sânt decât niște bătrâni orbi, care se închină la cavaleriile rusești și se tem să nu se închine la cel mai de pe urmă muscal. Pe popor cine poate să-l numere între elementile lumei? El geme de mult în robie și ... patimile, încât nu știe ce să mai gândească, cu cât să mai facă o demonstrație națională. Holera în Moldova face mari pustiiri. Numai în Iași se numără la 14 mii morți, iar încolo, pe la sate și târguri, nu se mai știe. Ea s‑a apropiat de Cernăuți cale de doă oare: aceaste o să ne facă să venim iar la Brașov. Aud ... pentru această invaziune, cu cuvânt hotărâtor că dacă până în 24 zile prințipatele nu vor fi deșertate de oști streine, apoi ei își coboară pandierile. Se adeverește că cabinetul de Stambul are tot un suflet ca cel de la Neva. La Bărlad rușii ș-au spănzurat în public 7 soldați, din ... ta, acela [ce] mă onori cu numele de amic, să faci toate chipurile să-mi trimiți culegațiunea întreagă, și să trimiți și mai multe dacă ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria ... în cărțile de mediÂcină și aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunțat înaintea D-voastră. Veți zice poate că admirația mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la școala acestui maestru. Dar pietatea elevului se află aici în fața daÂtoriei profesorului, care trebuie să-și cântărească toate vorbele ce rostește și să probeze tot ceea ce afirmă. Ei bine ... Aceste sindroame vor face subiectul lecțiilor viiÂtoare. Pentru astăzi, dați-mi voie să vă întrețin, spunân-du-vă câteva cuvinte deÂspre spiritul ce se cuvine să - i însuflețească pe medici, când se află în fața bolna - vilor, într - un spital ca acesta în care ne aflăm. Dar, ce este un medic? Ce este un bolnav? Ce este ... demni n-ar fi deschis tarabă în templul sacru al medicinei. Acum înțelegeți înalta demnitate a profesiei mediÂcale și respectul ce i se dă din toate părțile. „Cinstește pe medicâ€� zice Biblia,...â€� căci ai trebuință de elâ€�. II Dar, ce este un bolnav? Un bolnav este ... agonisească nici măcar cele neceÂsare pentru întreținerea vieții. Astfel de bolnavi, - care ar pieri dacă ar fi părăsiți, - vin la spital. În asemenea condiții ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele ... Eu cel mai mare, fratele meu Neculai, actualul ministru al Comerțului, sora mea Adela, scriitoarea noastră și sora mea Lucreția, o profesoară minunată. Tatăl meu se apucă de o afacere de schimb împreună cu Vasile Pogor cel bătrân. Apoi se lăsă de această afacere, deschise un pension, ceea ce se potrivia mai bine caracterului său de om învățat, decât îndeletnicirile comerciale. Dimitrie Xenopol era într'adevăr un om foarte cunoscător în sfera limbilor și a ... Bacău, de a merge la moșia lui Filipenii pentru a pregăti pe doi copii ai lui, desfăcu pensionul, și familia noastră se strămută la acea moșie, lângă Bacău, unde stăturăm doi ani. Aci se desvoltă în mine iubirea vieței de țară și plecarea pentru țăranii, ai căror copii îmi erau tovarăși în toate jocurile. După aceea, pe timpul când ... lui, mai luând și alte lecții prin oraș. Îmi aduc aminte de doi soldați, unul Neamț, numit Franz și celălalt Ungur, dați în cvartir, cum se zicea pe atuncea, la noi, care soldați erau oameni foarte detreabă, îngrijind de toate nevoile casei și mulțumindu-se ... Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" ... în anul 1873 în capitala unui stat care aspiră la cultură și nu este cu totul lipsit de viața literară? Iată singura întrebare la care se aștepta un răspuns din partea Revistei contimporane, și totodată singurul punct în jurul căruia se poate mișca discuția noastră mai departe. I Așadar: ce a răspuns Revista la erorile imputate și cum a răspuns? Critica noastră ... œ De ce să nu zică erata din no. viitor al Revistei: „În no. 1 al Revistei, pag. 15, rândul 6 de jos, sărindu-se câteva cuvinte din manuscris după cuvântul voiți să se adauge: „trochee care nu sunt“... exametre?“ și toată greșeala a dispărut! Asemenea pentru dl Ureche: „În no. 1 ... pag. 2, rândul 2 de jos, unde se citează autorii pentru timpul lui Attila, sărindu-se două rânduri din manuscris, după cuvântul Am. Marcellinus să se adauge: „din nenorocire nu scrie nimic despre Attila, dar cu atât mai mult scrie“... Priscus“. Și așa mai departe și pentru celelalte ... la gali (vezi Lucan, I, v. 27), scaldi la scandinavi etc.?... Citit-a eruditul dl Maiorescu pe Tacit? Apoi nu spune el cum ... Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov ... omăt. Ulicioara în care ea se afla era cu desăvârșire pustie. Oftând, biata femeie porni înainte și după un drum greu de tot obositor, ea se opri dinaintea unei căscioare. Aici se așeză pe scări nemaiÂputând de osteneală; capul îi se slobozi pe piept și ea rămase câtva timp fără mișcare, ca și când grele gânduri i-ar zbuciuma mintea. Dar iată că sculându-se întinse mâna ei uscată după frânghiuța clopoțelului atârnat dinaintea ușii; ea de câteva ori se sili să prindă mănunchiul clopoțelului, zbuciumat de furtună, și când îl prinse și voi să-l tragă, deodată la spatele ei se auzi o detunătură. Tresărind speriată ea scăpă din mână mănuncheșul frânghiuței și se întoarse repede îndărăt. „Dumnezeule! Dumnezeule! șopti ea făcându-și cruce. De ce trebuie să locuiesc în megieșie cu această ruină blestemată în care satana ... puternici ai împărăției sunt mai inaccesibili și mai mândri decât însuși țarul. Dumnezeule! ei primesc numai pe boieri și funcționarii lor subalterni. După masă ei se odihnesc, iar sub seară ies de se plimbă cu sania, expunând ochilor preumÂblătorilor prețioșii lor cai trepătari; apoi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) ASOCIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru (SE) ASOCIA. ... ASOCIÁ , asociez , vb . I . Refl . A se uni , a se ... REASOCIÁ , reasociez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) asocia cu aceiași parteneri la o acțiune nouă sau repetată . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + asocia ... ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini , pentru a se agăța . 4. Refl . recipr . A se lua de mână cu cineva ( pentru a forma o horă , pentru a dansa ) . 5. Tranz . A cuprinde pe cineva ... Tranz . A fixa ceva prin legare , coasere sau agățare . 2. Tranz . A înhăma ; a înjuga . 3. Refl . A se lega , a se asocia cu cineva ( în calitate de . . . ) . 4. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) angaja , a ( se ) tocmi într - o slujbă . 5. Refl . A se angaja , a se învoi la ceva ; a accepta , a primi . IV. 1. Refl . A se lipi de ceva sau de cineva . 2. Tranz . ( Despre îmbrăcămintea cuiva ; p . ext . despre gesturi , atitudini etc . ) A - i ședea cuiva bine , a ... i se potrivi . 3. Refl . ( Despre mâncare ; în expr . ) A ... ASOCIÉRE , asocieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) asocia și rezultatul ei . [ Pr . : - ci - e - ] - V. asocia ... 1. Tranz . A însoți , a acompania pe cineva pe un drum , într - o călătorie etc . 2. Refl . recipr . A se împrieteni . 3. Refl . recipr . A face tovărășie ; a se asocia cu cineva , a se ... ÎMBINÁ , îmbín , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) lega , a ( se ) uni , a ( se ) împreuna , a ( se ) asocia pentru a realiza un tot ; a ( se ... persoană purtătoare a unor caractere individuale sau sociale proprii ; tip , personalitate . 4. ( În sintagmele ) Figură de stil ( sau poetică ) = procedeu stilistic prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele în așa fel ca sensurile vechi să se îmbogățească , pentru a da mai multă forță imaginii sau expunerii prezentate . Figură etimologică = construcție sintactică în care se alătură două cuvinte înrudite etimologic ( de obicei un verb și un substantiv ) sau apropiate din punct de vedere semantic . " Și - a trăit traiul ... ... ÎMPERECHEÁ , împerechez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) uni pentru a forma o pereche ; a ( se ) asocia ... ALINIÁ , aliniez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza în linie dreaptă . 2. Refl . ( Despre țări ) A se asocia într - o grupare pe baza unui tratat . 3. Tranz . A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a - i asigura o ... ... de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată ; mărime care caracterizează o asemenea regiune . Câmp sonor . 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea ... ... ORTĂCÍ , ortăcesc , vb . IV . Refl . recipr . ( Reg . ) A lega tovărășie cu cineva ; a se întovărăși , a se asocia Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||