|
|
||
|
Vezi și:ARCUI,
ARCUIRE,
ÎNCOVOIA,
CURBA,
CAMBRA,
DESCOVOIA,
LENEȘ,
GHEBOȘA,
ȚIU,
SWING
... Mai multe din DEX...
(SE) ARCUI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) ARCUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru (SE) ARCUI. Alexandru Macedonski - Rondelul podului de onix ... Alexandru Macedonski - Rondelul podului de onix Rondelul podului de onix de Alexandru Macedonski Pod de onix se-ncovoaie, Arcuind o boltă naltă; Cade foaie după foaie Peste-azurul de pe baltă. Dinspre-apusul ce tresaltă Sângeroase curg șiroaie; Pod de onix se ... — naltă. Mandarini, stând laolaltă, Spun că semne sunt de ploaie; Iar o luntre, cam greoaie, Printre ape se tot saltă, Pe sub pod ce se Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb ... evantaiul luate, cupeul ce aștepta la scară huruia pe lespezi și urca dealul Copoului, unde era teatru de atunci. În curtea largă, echipaj lîngă echipaj se rînduia frumos, viziteii își trăgeau glugele peste cap, și de-ar fi nins ori de-ar fi plouat, de se juca comedie sau drama cea mai lugubră, dacă se asasinau regi ori înnebunea vreo eroină, ei încremeneau pe capră, făcîndu-se una cu trăsura, nepăsători de-atîtea fantastice peripeții. Și înăuntru, chilioarele mici cu marginea de catifea purpurie se umpleau una după alta, împrăștiind toate miresmele, frumoasele apăreau cu pieptănăturile lor arhitecturale, pietrele sclipeau, umerii mai albi ca dantelele păreau ninși, mîni grațioase se ... peste balustrade, capete se ... Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg ... pîlnii prin care se turnau cu de-a sila lichidurile în gura celui însetat de justiție, mînușa de piele care udată de apă se strîngea uscîndu-se pe urmă, înfășurînd tot mai strîns degetele închise în tăieturile făcute și umplute cu sare, din dosul palmei, am văzut-o și pe ea, și ... care vine pe nesimțite și cea care întîrzie, viața care se strînge într-o flacără bruscă și aceea pâlpâitoare, deasupra cărei, din vreme în vreme, se toarnă picătura nemilostivă de untdelemn și se apleacă rînjitul bestial al călăului spre a putea vedea prelungindu-și suferința și a reîncepe agonia. Pe lîngă toate acestea visător ... îndrum în pustiu, fac cei dintîi pași pe alba zăpadă și urmez înainte, privind la tovarășii mei, care fac același lucru, îndurînd robia coloanelor care se vor acoperi de litere, de negrele semne, de înfiorătoarele hieroglife ce sunt primii pași după care se vor lua atîția, ca să nu meargă nicăiri. Foi după foi cad, cu inconștiența copacului le fac să tremure și să joace în lumină, le ... vreme, ca un osîndit ce sunt la veșnica și silnica muncă. Și în ceasurile calme în ceasurile bune, cînd vești nu sunt, cînd cataclisme nu ... ... așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de aur, în care avea să-și sprijine de-acuma bătrânețile. Nu-i plăcea să steie locului; se târa cum putea dintr-o odaie într-alta, și la urmă venea de se așeza tot în fața ferestrei de la uliță; nu trecea soldat, nu se ducea ofițer spre cazarmă fără ca bătrânul să nu-l urmărească până departe cu privirea. Dimineața se scula în zori, când sunetul goarnelor vestea ziua în marșul voios al deșteptării; se culca la stingere, când odăile mari parcă se umpleau de cântecul duios al odihnei... De când zăcuse bolnav greu în pat, de când nu se mai putea mișca decât întors de brațele servitorului ce-l îngrijea, viața i se întunecase cu totul. Nu mai putea privi nici pe fereastră, nici odăile nu le mai cutreiera. Simțea că se duce, dar el cunoștea bine moartea. Nu se temea de dânsa. O aștepta și parcă-i părea rău că nu-i putea ieși în cale. Nici nu se apăra: nu chemase doctori, nu luase doctorii și, în dimineața aceasta, când aproape nu avu putere să-și deschidă pleoapele, zâmbi mulțumit. Era o dimineață ... Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare ... vesele gînduri, într-o perpetuă stare de echilibru, căci el cap, pentru a putea fi amețit, nu are, precum nici pe picioare nu se sprijină. Visa cu beatitudine și cu dispreț la gintea aceasta pe care apa o adusese la starea aceea de decepționism în care se găsea. Divinul alcool din el îi dădea toate visurile, soarele ce nu mai lucea pentru nimeni el îl avea lichefiat în sînul lui și deci ... îndrăgostit străin venea să i le manifeste, și, cedînd, ieși ca un pumnal dintr-o rană, într-o explozie de sînge roș, făcîndu-l să se dea cu cîțiva pași înapoi și să privească cu urechile pleoștite la isprava ce făcuse. Viu însă, generosul sînge ieși gîlgîind din izvor, se împrăștia pe pămînt, în meandre, alunecă printre surcelele și penele împrăștiate, se despleti în șuvițe și, cu un murmur domolit, se răspîndi în toată curtea, umplînd de miros coprinsul și punînd în mișcare toată lumea măruntă de aripi, de coarne și de copite, ce tînjea după ... se în tămbălău. Veleități neașteptate se ... ... picățele, bibilica — picherea — aleargă dintr-un colț într-altul, să puie toate la locul lor. Numai să-i auzi gurița când vreo leneșă se întrece mai mult cu dedeochiul somnului! Albe, linse, sau zburlite ca de vânt, legănându-se, sâsâind, îndemnând la tăcere, le vezi? cârdul de gâște se înșiră, una după alta, ca și când cea din capăt ar fi înghițit un mosor de sfoară al căreia capăt l-ar fi hăpăit, pe ... mereu, ca și când ar căuta o comoară. Își hrănesc puișorii. Gâgâlicii! boțuri de aur, cu două picături de rubin drept ochi. Uite-i cum se frământă, cum se strâng, roi, și se desfac pe urmă, cum se ciupesc de la un viermișor. Unul a sărit pe spatele mamei și, cu piciorușele lui subțiri și fragede ca paiul, i se cocoață după gât. De acolo urmărește cu ochișorii lui vioi ce fac ceilalți; prinde clipa, sare și apucă viermișorul. Apoi, fugind sub aripa caldă și ... de vânt. Stai puțin și-o să vezi! Grămăticul curții mele e doar curcanul! Iată-l: i-a și zărit. Uite-l cum se repede, cum ... ... blajine și bacșișuri pe ascuns strecurate, și simpatia vechilor slugi. Toți și toate, mobile și oameni, uitaseră, parcă odată cu stăpîna, pe trecutul stăpîn și se plecau întâmplărilor, căci se vede că așa e făcută viața... Înaripata dihanie, ce nu mai avea astîmpăr cît ținea ziua, însemîndu-și pretutindeni locul pe unde se așeza cu albe constelații, singură însă își mai aducea aminte și nu voia cu nici un chip pe noul venit ce se mutase într-o dimineață în primitoarea casă a răposatului ei prieten și stăpîn, conul Tudorachi. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit, și așa fiind, mai tare la suflet și mai mîndru poate ca cei ... trei lacrimi clare ce ardeau, începu să strige într-un țipăt strident : — Ai lui Tudorachi... Ai lui Tudorachi... Ai lui Tudorachi... Ca o gheară se întinse mîna parazitului spre el, căutînd să-l descleșteze după marginea vestei, dar ghearele lui Coco țineau dîrz de ea ; în drăgostiri se potoli furia mînii, în vorbe domoale și prietenoase se ... ... simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care ... sub fereastra lui Popi, în favoarea tânărului străin, neexercitat la canto, dar gata să piară de insolație în așteptarea unui ceas păstoresc. Domnul Spyros, cum se întâmplă oricând în asemenea jocuri, se îndrăgostește pe cont propriu de simpatriota sa fragilă și ardentă; și neapărat îi destăinuiește îndată că el e cântărețul de sub fereastră și nu tânărul ... venizelist. Iată însă că, de departe, se aud în noapte glasuri pițigăiate de copii strigând nu se știe ce. Glasurile se apropie. Sunt copiii care se întorc de la locul de execuție al miniștrilor gunariști și strigă de vânzare oscioare fărâmate din țeasta unuia dintre împușcați. A trebuit să ... cuprinde halucinantă atunci când, înfășurat în cearșafurile clocotite ale aerului de afară, așteaptă în fața casei lui Popi: vedeam vestibulul de marmură în care ea ... Emil Gârleanu - Sărăcuțul! ... ... s-a uitat cu un ochi la cărăbuș și a trecut mândru înainte. „Am scăpat!â€� gândi cu bucurie cărăbușul, și se întoarse să privească după cocoș. Atunci încremeni de spaimă. Din celălalt capăt al drumului sosea un curcan. Cărăbușul se făcu mai mic decât era, ținându-și sufletul: „Acuma chiar c-am pățit-o!â€� Când ajunse curcanul în dreptul cocoșului, se înroti, își roși mărgelele și își dădu capul peste spate; iar cocoșul scoase pieptul și mai în afară, se înălță în picioare și forfecă aripile de câteva ori în pământ: își dădeau binețe. Cocoșul s-a dus, curcanul se feri parcă să nu calce cărăbușul când îl ajunse, și acesta, bietul, răsuflă: „Bine c-am avut noroc!â€� Dar deodată, de după un ... ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! De așa păsări mici, mai de seama mea, mi-i drag și mieâ€�, gândi cărăbușul, pregătindu-se chiar să dea sturzului „ziua-bunăâ€�. Dar sturzul se lăsă lângă bucățica de hârtie, deschise pliscul, apucă, cu lăcomie, cărăbușul și: hap! hap! mai să ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella ... până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești vietățile undelor și le arunci în ochiurile plășilor late, vânturile tale arar vin năprasnice și haine; norii se bolovănesc și se sparg pe loc; ploile repezi parcă încetează înainte de-a începe. Eviva!" "Cerul nostru e ca un copil blajin, plânge ca să râdă ... Tinerii spun ce furtuni au învins, ce fete din Triest au înduplecat și câți delfini au întrecut la înot. Bătrânii povestesc cruzimea condotierilor și câte se mai zic de "Stânca sângelui", de "Crucea căpitanului Piombo" și de "Umbra Lagunei", care rătăcește din miezul nopții până se albește luceafărul dimineții ca un ban de argint. Numai moș Fanta stă tăcut, rezemat de-o lespede ocolită cu merișor. Barba și pletele-i albe ... gură și cimpoi, fă să răsune dealul și smârcurile mării... — Aide, moș Fanta, adu-ți aminte din tinerețe... — Uită dorul celor pierduți... tot se ascunde, nimic nu se pierde... — Și ca destul vei tăcea lungit pe scânduri de molift, cu mirul pe frunte și cu pământ în gură. — Cântă-ne, că ... în pragul ușii, și, în creierii mei de plumb, acel chip, la care mă închinam, s-amesteca, dispărea. De-i zăream obrajii rumeni, ochii i ... ... un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a-l primi pe ... al zorilor aur în saci de-ntuneric Ca să-l usuce-n rubine. Cu-ncetul, cu-ncetu-nserează... Soarele, ca să împace marea, la ea se apleacă, Lin netezește-a ei față albastră și-adânc se uită În luminoasele valuri a ei și sânu-i dezmiardă Cu tot aurul razelor lui. La pământ se mai uită... Florile toate ridică la el cochetele capuri Copilăroase și ochii lor plini de zădarnice lacrimi... Pe grădini se mai uită, pe-alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcâmi cu mirosul dulce. Pe-acolo se primblă o fată-n albastru-mbrăcată, Părul cel blond împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare ... cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca stele. Iar de a doua zi se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) ARCUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru (SE) ARCUI. ... ARCUÍ , arcuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) îndoi în formă de arc ; a ( se ... ARCUÍRE , arcuiri , s . f . Faptul de a ( se ) arcui ; încovoire elastică a unei piese lungi ; ( concr . ) formă arcuită . - V. arcui ... ÎNCOVOIÁ , încovói , vb . I . Refl . și tranz . A face să devină sau a deveni curb ; a ( se ) îndoi , a ( se ) arcui ; spec . a ( se ) curba , a ( se ... CURBÁ , curbez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face curb ( I ) , a ( se ) încovoia , a ( se ) îndoi , a ( se ) arcui ... CAMBRÁ , cambrez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) curba , a ( se ) îndoi în formă de arc ; a ( se ) arcui ... DESCOVOIÁ , descovói , vb . l . Tranz . și refl . A ( se ) îndrepta un obiect încovoiat , arcuit sau curbat ; a ( se ... 3. S . m . ( La pl . ) Familie de animale mamifere din America de Sud , cu corp robust , cu membre prevăzute cu gheare puternice și arcuite , care se mișcă încet și stau zile întregi agățate pe aceeași creangă ( Bradypodidac ) ; ( și la sg . ) animal din această familie . - Lene + suf . - eș . ( 2 ) Calc după fr ... ... GHEBOȘÁ , gheboșez , vb . I . Refl . ( Despre oameni ) A se apleca ( temporar ) de spate , a se încovoia ( din cauza greutății , a unei dureri etc . ) ; a deveni cu spatele arcuit , încovoiat , gârbovit ( din cauza bătrâneții , a unei ... ... ȚIU ^2 , țiuri , s . n . ( Reg . ) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă , cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit , se desprind blocurile de gheață etc . 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă , folosită în dulgherie . 3. Târnăcop de oțel , de forma unei bare cu secțiune a ... folosit de mineri . - Et . nec . ȚIU ^1 interj . ( Adesea repetat ) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung , ascuțit , cu rezonanță metalică . 2. Exclamație cu care se ... s . n . 1. Lovitură laterală dată la box cu brațul ușor arcuit . 2. Numele unui dans modern , cu ritm și mișcări rapide ; melodie după care se |
||