|
|
||
|
Vezi și:CONSOLIDA,
FORTIFICA,
ÎNVÂRTOȘA,
ÎNZDRĂVENI,
INTENSIFICA,
POTENȚA,
RECONFORTA,
ÎNTĂRIRE,
STABILIZA,
BANDĂ,
OȚELI
... Mai multe din DEX...
(SE) ÎNTĂRI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) ÎNTĂRIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 150 pentru (SE) ÎNTĂRI. Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri ... Antim Ivireanul - Mărturisirea credinţii, carea se împarte în 12 alcătuiri Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri de Antim Ivireanul Crez întru unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, făcătoriul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Alcătuirea aceasta ne ... om. A treia alcătuire ne învață să credem / cum că Domnul nostru Iisus Hristos s-au pogorât din ceriuri pentru mântuirea noastră, zămislindu-se din pântecile fecioarei Mariei de Duhul Sfânt și s-au născut om desăvârșit, cu suflet cuvântător și cu toate câte urmează firii omenești (afară numai ... cap 23 zice: Și strigând cu glas mare au zis: Tată, în mâinile tale dau sufletul mieu. Și acĂ©stia zicând au răposat. Și îngropându-se i s-au pecetluit groapa, precum la Mathei, / cap 27 zice: Aveți custodie, mĂ©rgeți de întărâți cum știți; iară ei mergând au întărit groapa ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei ... dacă ar fi vorba numai de cuvânt, atunci n-am putea explica eminescianismul, pentru că cuvinte au mai avut și alți poeți, nu numai Eminescu... Se pare că-i la mijloc domnia cuvântului numai, pentru că acești eminescieni nu spun nimica decât cuvinte, chiar când parafrazează pe Eminescu; însă pricina eminescianismului ... robit-o sieși. Din cele zise mai sus vedem clar că această specie de eminescieni luând fondul iau și forma corespunzătoare, deci până aicea nu se contrazic întru nimica cele spuse de noi în articolul trecut, ci tocmai se întăresc. Avem însă o altă specie de eminescieni, eminescieni talentați, adică temperamente poetice. Dacă cercetăm lucrările acestora, atunci vedem că fondul lor, ceea ce simt ... lui Eminescu, cu alte cuvinte, sufletul acestor poeți e un rezultat în același chip al acelorași împrejurări sociale. Dacă acești poeți ar trăi fără să se cunoască unul pe altul și fără să fi citit pe Eminescu, este evident că ei ar fi întrupat simțirea lor fiecare într-o formă proprie ... poată avea o formă proprie. Altmintrelea, dacă are o forță mai mică, nu va putea fi independent, va trebui să cadă rob lui Eminescu -- cum ... ... împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare ... s-a născut. Când amorezii erau îngrijiți unii de alții, ei puneau să le tragă în sorți cu niște mici tablete pe care se găseau scrise oarecare litere. Tabletele se aruncau într-o urnă, urna se scutura, se răsturna, și așezarea literelor căzute compunea un răspuns cuprinzător de secretele viitorului. Tragerea acelor sorți se făcea de către copii ce sta pe piețele publice din Roma și din celelalte orașe romane. Romanii credeau și în puterea farmecelor. Adeseori o amoreză ... iar la picioarele ei. Afară de descântece, ea fabrica două păpușele, una de ceară și alta de lut, și le apropia de foc. Cea dintâi se topea, cealaltă se întărea; astfel dar trebuia să ... ... de scop să bată pe Turci - precum desigur planul Turcilor e să biruie pe Ruși. Dacă nu s'o întâmpla cea d'întâi, are să se întâmple cea d'a doua,... și dacă nu s'or întâmpla niciuna nici alta, atunci o să se întâmple altceva - că ceva tot are să se întâmple. Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc - iar oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceste ... ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca doi berbeci pizmătareți, cari stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se întâlnească și să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s'o întâmpla - cum cred unii - să bată Rușii pe Turci, atunci o să facă Czarul chef mare și Sultanul ... dar coprinzător, în următoarele cuvinte: -Dacă n'om bate noi pe Turci, atunci au să ne bată ei pe noi !. Iată deci, că vederile noastre ... Ion Heliade Rădulescu - Epitafe ... în ea. III Din cer milostivirea pe muritor când vede, A lui inimă caldă pe alta ușurează Și, binele făcându-l, pe sine se jertfește. Aci milostivirea, bolnavi, vă-mbrățișează, Intrați ș-aveți nădejdea la Domnul ce viază. Prin lacrimi de căință ce sufletul sfințește Al vostru trup prea ... ... în jos, ca brațul lui când mă apucă de după gât să mă sărute. De multe ori, în astfel de lucruri mici, neluate în seamă, se ghicește tot sufletul unui copil. Prietenul închise caietul, se mai uită încă o dată, peste tot, în sertarul din care se împrăștia nu știu ce mireasmă umedă, pătrunzătoare ca mirosul florilor de tei, apoi îl închise, puse cheia în buzunar și ne întoarserăm amândoi în birou ... priveliștea unor vapoare mari cât niște cetăți, clătinate mânios de valurile unei mări înfuriate cum era Adriatica atuncea. Am privit câtva, dar pentru că furtuna se întărea, cerul se acoperise deodată de nori groși și de lângă cuirasate începuseră să se desprindă bărci ce aduceau pe marinarii învoiți în port, m-am întors înapoi. N-am apucat să fac nici un sfert din cale, și o ... ieșit în cale. Se înnoptase, un băiat aprinse lampa unsuroasă atârnată de mijlocul tavanului, și am cerut o cafea. Așteptam să steie ploaia, dar ea se întețea pe fiecare clipă, iar de departe veneau bubuiturile înăbușite ale valurilor ce se ... ... numite rodini, și care se alcătuiesc din scutece, ouă, găini sau faguri de miere, numai să nu vie nimeni cu mâna goală. A se duce în rodine este în limbă anume vorbă, prin care se arată asemenea faptă. Aducându-se mai multe în casă, după ce au urat fiecare la vremea sosirii sale sănătate lehuzei și veac lung cu noroc copilului, apoi se pun la cinste și, tot îndesând paharele de rachiu îndulcit cu miere, își deschid în vorbă inima toată. Iau mai întâi prilej de vorbă de ... žmulțămim“, îl dă de dușcă, iar poftitorul adaugă „să vă fie de bine!“ Odată cu amurgul serii, încep a se aduna, unul câte unul, cei poftiți la cumătrie, bărbații cu femeile lor, căci numai gospodarii se poftesc la asemenea petreceri. Sosind la casa de cumătrie, bărbații se strâng grămadă de o parte, și femeile de altă parte, fiecare ceată vorbind de ale sale. În vremile de demult, bărbații vorbeau de cumpenele războaielor ... nănașul și nănașa, în lipsa popii, și apoi tot perechi, bărbat și femeie, după cum sunt de fruntași, pân’ se încheie masa. Mânâncă, beau și Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... al altora, nu se slăbesc cu critici literare și nu se întăresc cu feticismul persoanelor. Norocire că în Moldova se găsesc critici, adică oameni care se uită înapoi, să vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, să vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură ... ce s-ar socoti oameni mari, care s-ar sui în toate zilele la Capitol să se ureze unii pe alții că au scăpat românia. Se aude gâgâitul gâștelor... Dar Camilii nu se zăresc! Corespondentul din Zărnești se întreabă de ce moldovenii nu se apucă de cei ce șed de una sută cincizeci ani în fruntea mesei, sau de fiii lui Israil?... și s-au apucat de dăscălașii din ... preoții lor deșertăciunile limești, care nu le dorim în preoții noștri? Pentru fiii lui Israil mărturisim că este o faptă înțeleaptă a nu se apăsa; suntem de aceia care chemăm pentru dânșii îngrijirea, dreptatea și dreptățile toate... ori sub ce chip și pretext se arată apăsarea în lume, tot strâmbătate se ... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... ... făcătoare de minuni. Acolo mergeau toți străinii să vază curtea marelui-duce. Acesta făcea regulat pomeni săracilor grămădiți la intrarea bisericii, și cari, pe cât se spunea, erau oameni cu dare de mână; dar firește seara se-mbrăcau în zdrențe și venea fiecare să-și apuce locul, luat cu chirie de la mănăstire; așa că vreun cerșetor străin nu se putea apropia de Buna-vestire. Pentru a se întări în mintea lumii și mai bine credința, icoana fecioarei a făcut odată o minune, despre care până-n ziua de astăzi încă se ... să alerge după ajutor? la cine să se roage? La cine altul decât la sfânta icoană făcătoare de minuni, la Buna-vestire. Astfel, ca să se apropie de mila ei, s-a legat să i se-nchine toată viața lui vecinic în genuche dinaintea icoanei. Dis-de-dimineața se scula în toate zilele și mergea să se roage în amvonul bisericii pâna să se deschidă ușile. După ce și-a urmat el așa cu toată osârdia închinăciunea vreme îndelungată, iată că s-a milostivit preasfânta ... Gheorghe Asachi - Filozofie naturală ... străine A le bea din cupă fină; Că, săracă-au luminoasă, Ciocoia-i ticăloasă. E frumos avea-ndrăzneală Ș-a lupta-se cu furtună, A străbat-orice opreală Care-n calea ni s-adună; Cel ce poate s-o supuie Cătră Olimp drept se suie. Întărit de-a mea virtute, De a soartei râd momele, Când săgețile ascute, Care nu-mi pătrund nici piele; Dar ... Iancu Văcărescu - Primăvara amorului ... crâng foarte-nveselit. Acolo am eu cășcioară Pe un vârf de delișor; Curge-n vale-i o apșoară Murmurând încetișor. În potrivă zmăltuite Dealuri altele se văd, Ș-în vălcelile-nflorite Miei pasc, alerg, se joc, șăd. Lăsând ale lumei mare Cinsti, nădejdi și fumuri seci, Amăgiri cu-ncredințare, Vrăjmași calzi, prieteni reci; Acolo cu sănătatea, Cu odihna însoțit, Toat ... în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate După cum norocul vru". Mișcare puțină face, Stă, ș-îl văz iar se mișcând; Filomel-atunci, când tace, Când iar s-aude cântând. Ea îi simte-ntâi puterea, Și cu glas petrecător Tuturor apropierea Spune-a dulcelui ... stele, De tot fața-și perd albind. Saltă-n sus, pe lângă focuri Călător și ciobănaș; Preresună-n multe locuri Dulce glas de flueraș. Toate se deștept, simt, cere Magnetul însuflețit Ce va prin împărechere Sufletul a fi-ndoit. Se deștept cele-nsoțite Spre-a-nălța slavă l-Amor; Ne-nsoțite, despărțite, Spre-a jăli cel mai trist dor. Aurora se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) ÎNTĂRIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentru (SE) ÎNTĂRI. ... vedenie: ,,Anania!`` ,,Iată-mă Doamne,`` a răspuns el. 11 Și Domnul i -a zis: ,,Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă ,Dreaptă,` și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; 12 și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, și punîndu-și mînile peste el, ca să ... l-au coborît prin zid, dîndu -l jos într`o coșniță. 26 Cînd a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toți se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic. 27 Atunci Barnaba l -a luat cu el, l -a dus ... drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, și cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 De atunci se ducea și venea împreună cu ei în Ierusalim, 29 și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu Evreii cari vorbeau grecește, dar ei căutau să -l omoare. 30 Cînd au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la ... ... au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul Amoriților; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și Amoriți. 14 De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: ,,Vaheb în Sufa, Șivoaiele Arnonului, 15 Și scurgerile șivoaielor, Cari se întind înspre Ar și se ating cu hotarul lui Moab.`` 16 De acolo s`au dus la Beer (Fîntînă). La această fîntînă Domnul a zis lui Moise: ,,Strînge ... pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, și -i luase toată țara pînă la Arnon. 27 De aceea zic poeții: ,,Veniți la Hesbon! Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon. 28 Căci a ieșit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Și a mistuit ... Sihon, împăratul Amoriților. 30 Noi am aruncat cu săgețile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; Am pustiit pînă la Nofah, Care se întinde pînă la Medeba.`` 31 Israel s`a așezat astfel în țara Amoriților. 32 Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au ... ... știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor ... să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri ... stă decît o clipă. - 20 Înșelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. - 21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiți de rele. - 22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuți. - 23 ... ... slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îmbărbăteze în credința voastră, 3 pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci știți singuri că la aceasta sîntem rînduiți. 4 Și cînd eram la voi, v`am spus mai dinainte că vom ... creșteți tot mai mult în dragoste unii față de alții și față de toți, cum facem și noi înșine pentru voi, 13 ca să vi se întărească inimile, și să fie fără prihană în sfințenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toți sfinții Săi ... ... Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 ... și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ... se ridică, dar cei răi se prăbușesc în nenorocire. 17 Nu te bucura de căderea vrăjmașului tău, și să nu ți se veselească inima cînd se poticnește el, 18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, și să-Și întoarcă mînia dela el. - 19 Nu te mînia din ... ... ... Luca Capitol 2 Luca 1 Luca Capitol 2 1 În vremea aceea a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. 2 Înscrierea aceasta s`a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Quirinius. 3 Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4 Iosif s`a suit și el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentrucă era din casa și din seminția lui David, - 5 să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. 6 Pe cînd erau ei acolo, s`a împlinit vremea cînd trebuia să nască ... care ai pregătit -o să fie, înaintea tuturor popoarelor, 32 lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău Israel.`` 33 Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile cari se spuneau despre El. 34 Simeon i -a binecuvîntat, și a zis Mariei, mama Lui: ,,Iată, Copilul acesta este rînduit spre prăbușirea ... ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif și Maria s`au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret. 40 Iar Pruncul creștea și ... ... adus cărțile, și le-au ars, înaintea tuturor: prețul lor s`a socotit la cincizeci de mii de arginți. 20 Cu atîta putere se răspîndea și se întărea Cuvîntul Domnului. 21 Dupăce s`au petrecut aceste lucruri, Pavel și -a pus de gînd să se ducă la Ierusalim, trecînd prin Macedonia și Ahaia. ,,Dupăce voi merge acolo``, își zicea el, ,,trebuie să văd și Roma.`` 22 A trimes ... l-au lăsat ucenicii. 31 Chiar și unii din mai marii Asiei, cari -i erau prieteni, au trimes la el să -l roage să nu se ducă la teatru. 32 Unii strigau una, alții alta, căci adunarea era în învălmășală, și cei mai mulți nici nu știau pentruce se adunaseră. 33 Atunci au scos din norod pe Alexandru, pe care Iudeii îl împingeau înainte. Alexandru a făcut semn cu mîna, și voia ... cari nu sînt vinovați nici de jăfuirea templului, nici de hulă împotriva zeiței noastre. 38 Deci, dacă în adevăr, Dimitrie și meșterii lui au să se plîngă împotriva cuiva, sînt zile de judecată, și sînt dregători; să se ... ... nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaștem căile Tale. 15 Ce este ... cîștiga dacă -I vom înălța rugăciuni? 16 Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! - 17 dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea și lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui, 18 să fie ca paiul ... propășirii, păcii și fericirii, 24 cu coapsele încărcate de grăsime, și măduva oaselor plină de suc. 25 Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire, 26 și amîndoi adorm în țărînă, amîndoi sînt mîncați de viermi. 27 Știu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce ... ... Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe celce vorbește cu neprihănire. - 14 Mînia împăratului este un vestitor ... decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîștigarea priceperii decît a argintului! - 17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. - 18 Mîndria merge înaintea pieirii, și trufia merge înainte căderii. - 19 Mai bine ... de viață pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. - 23 Cine are o inimă înțeleaptă, își arată înțelepciunea cînd vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui. - 24 Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, și sănătoase pentru oase. - 25 Multe căi ... buni prieteni. - 29 Omul asupritor amăgește pe aproapele său, și -l duce pe o cale, care nu este bună. - 30 Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. - 31 Perii albi sînt o cunună de cinste, ea ... ... scuture pe cei răi de pe el? 14 Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, și toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată? 15 Pentruca cei răi să fie lipsiți de luminalor, și brațul care se ridică să fie zdrobit? 16 Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului? 17 Ți s`au deschis ... Ai văzut tu cămările grindinei, 23 pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? 24 Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt? 25 Cine a deschis un loc de scurgere ploii, și a însemnat drumul fulgerului și ... Are ploaia tată? Cine dă naștere picăturilor de rouă? 29 Din al cui sîn iese ghiața, și cine naște promoroaca cerului, 30 ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adîncului să se întărească? 31 Poți să înozi tu legăturile Găinușei, sau să deslegi frînghiile Orionului? 32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu ... ... ... întîlnit la iazul din Gabaon, și s`au oprit unii dincoace de iaz, și ceilalți dincolo. 14 Abner a zis lui Ioab: ,,Să se scoale tinerii aceștia, și să se bată înaintea noastră!`` Ioab a răspuns: ,,Să se scoale!`` 15 S`au sculat și au înaintat în acelaș număr, doisprezece din Beniamin, pentru Iș-Boșet, fiul lui Saul; și doisprezece inși ai lui ... aceea a fost o luptă foarte aprigă, în care Abner și bărbații lui Israel au fost bătuți de oamenii lui David. 18 Acolo se aflau cei trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute de picioare, ca... o căprioară de cîmp: 19 el a urmărit ... te la dreapta sau la stînga, pune mîna pe unul din tinerii aceștia, și ia -i armele.`` Dar Asael n`a vrut să se abată dindărătul lui. 22 Abner a zis iarăș lui Asael: ,,Abate-te dinapoia mea; pentruce să te lovesc și să te trîntesc la ... a ieșit pe dinapoi. A căzut și a murit pe loc. Toți cei ce ajungeau în locul unde căzuse Asael mort, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) ÎNTĂRIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru (SE) ÎNTĂRI. ... CONSOLIDÁ , consolidez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face sau a deveni tare , solid , durabil ; a ( se ) întări , a se închega . 2. Tranz . A mări ( prin diferite operații , lucrări etc . ) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic ; a ( se ... ... FORTIFICÁ , fortífic , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face ca organismul să fie mai puternic , mai rezistent ; a ( se ) întări , a ( se ) oțeli . 2. Tranz . A întări ... ÎNVÂRTOȘÁ , învârtoșez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face vârtos , tare ; a ( se ) întări , a ( se ) solidifica . 2. Refl . Fig . A deveni neîndurat ; a se ... ÎNZDRĂVENÍ , înzdrăvenesc , vb . IV . Refl . A se însănătoși ( după o boală ) , a deveni ( iarăși ) puternic , zdravăn ; a se întrema , a se întări , a se ... INTENSIFICÁ , intensífic , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face mai intens , mai puternic , mai viu ; a ( se ) înteți , a ( se ) întări , a ( se ... POTENȚÁ , potențez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) amplifica , a ( se ) întări , a ( se ) intensifica ; a ( se ... RECONFORTÁ , reconfortez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) reface din punct de vedere fizic ; a ( se ) întări , a ( se ) fortifica , a ( se ... ÎNTĂRÍRE , întăriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) întări și rezultatul ei . V. întări ... STABILIZÁ , stabilizez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A deveni sau a face să fie stabil ; a ( se ) consolida , a ( se ) întări ; a ( se ... BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se ... ... OȚELÍ , oțelesc , vb . IV . 1. Tranz . A mări duritatea unei piese metalice prin călire . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ( se ) fortifica ; a ( se ) căli . 3. Refl . ( Reg . ) A se ameți de băutură , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||