|
|
||
|
Vezi și:REVĂRSA,
RĂSPÂNDI,
SPULBERA,
RĂSFIRA,
IRADIA,
ÎMPRĂȘTIERE,
RĂZLEȚI,
IROSI,
RISIPI,
DISCURSIV,
DUCE
... Mai multe din DEX...
(SE) ÎMPRĂȘTIA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) ÎMPRĂȘTIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 213 pentru (SE) ÎMPRĂȘTIA. ... aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită ... mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea. După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza ... legănându-se ... lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb ... iesle se șterse, cele dintâi căsuțe acoperite cu stuh, ale satului, se împrăștiau printre îngrăditurile de nuiele. Câțiva purcei fugiră, guițând, din drum; un câine se luă după el, lătrând amarnic; o femeie se întorcea de la fântână cu o tivgă plină cu apă pe umăr. La poarta țarinei stătură. Stăpânul său se coborî, deschise poarta, căci jitarul lipsea, nu mai încălecă, îi aruncă dârlogii peste oblâncul șeii, de-i încordă gâtul, și porni pe jos. În mijlocul ... și, în aceeași vreme, un fior îl furnică în tot trupul. O gâză mică, obosită să mai zboare aiurea, îi nimeri într-o nare. Calul se pregăti să sufle, s-o gonească, dar fără veste un miros de câmp, de flori i Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare ... vesele gînduri, într-o perpetuă stare de echilibru, căci el cap, pentru a putea fi amețit, nu are, precum nici pe picioare nu se sprijină. Visa cu beatitudine și cu dispreț la gintea aceasta pe care apa o adusese la starea aceea de decepționism în care se găsea. Divinul alcool din el îi dădea toate visurile, soarele ce nu mai lucea pentru nimeni el îl avea lichefiat în sînul lui și deci ... îndrăgostit străin venea să i le manifeste, și, cedînd, ieși ca un pumnal dintr-o rană, într-o explozie de sînge roș, făcîndu-l să se dea cu cîțiva pași înapoi și să privească cu urechile pleoștite la isprava ce făcuse. Viu însă, generosul sînge ieși gîlgîind din izvor, se împrăștia pe pămînt, în meandre, alunecă printre surcelele și penele împrăștiate, se despleti în șuvițe și, cu un murmur domolit, se răspîndi în toată curtea, umplînd de miros coprinsul și punînd în mișcare toată lumea măruntă de aripi, de coarne și de copite, ce tînjea după ... se în tămbălău. Veleități neașteptate se ... Dimitrie Anghel - Garda imperială ... al măcieșilor împrăștie pretutindeni pete de sînge. Feregele uscate și-au plecat dantelatele frunze și pe lîngă trunchiuri, pe covoarele catifelate de mușchi, bureții albi se înșiruiesc, ori se adună în pîlcuri, adumbrind parcă o lume minusculă sub umbreluțele lor. Fața mamei e coperită cu un văl cenușiu, prin care i se văd ochii blajini, ca după pînză de păianjen. Mîna ei mînușată se întinde la răstimpuri ca să ne așeze o șuviță, ori să ne învelească cînd bate vîntul. Tata pare adîncit în gînduri, și noi stăm cuminți ... ridicînd un fulger cu spada. Alămurile tăcură pripit și muzica aceea dulce, ca tăiată de ascuțișul săbiei lui, conteni într-o risipă de sunete ce se împrăștiară sub umbrare. Alaiul leit în aur stătu, flăcările albe, albastre și roșii ale steagului fluturară, și bătrînul general, coborînd de pe cal, se apropie de trăsura noastră, duse o mînă la chipiu și rosti cîteva cuvinte în franțuzește. Tata coborîse și el, și acum, în timp ce armata ... o limbă necunoscută, a sunat, și întreg alaiul a pornit. Muzica a început din nou, și în umbra ce se lăsa acum lot mai neagră, aurul epoleților luci, tăiușurile albe ale spezilor scînteiară, culorile vii de pe steaguri se Dimitrie Anghel - Fluturul morții ... lui aproape stinși de a fi privit atîta strălucire, de la un timp, bătrînul își lăsă cartea din mînă și privi trist, gîndindu-se că poate în curînd va trebui să plece aiurea, și colecțiile lui se vor risipi fără să-și fi putut isprăvi lucrarea de atîția ani începută. O slăbiciune îl cuprinse, și cum se gîndea așa, la veșnicile transformări ale naturii, deodată, un punct năluci în aer, departe, se mări și trecu pe dinaintea lui ca o flacără. O clipire de ochi îi însenină vederea, iar cînd privi, punctul era la loc și altă ... împins de cine știe ce forță oarbă, căci hrană pentru el e pretutindeni și culcușurile, gata așternute de Dumnezeu. Uimiți priviră copiii, și glugile verzi se ridicară să abată șivoiul în mers. Ca o ploaie de petale fantastice scuturate din copaci după furtună, pămîntul se acoperi în jurul lor de aripi strivite, dar trîmba de lumină, sus, se făcea la loc, și cei scăpați își urmau fantomatic drumul fără a mai privi în urma lor. Astfel trecea timpul lăsîndu-și cortinele ... din cînd în cînd cu grijă spre patul bolnavului. O undă de vînt trecînd ca un suflu misterios umflă o perdea. Și cum ochii bătrînului ... întreg câmpul s-a obișnuit cu dânsa, o cunoaște și-i e dragă; cum merge încet, fluturi mici, albaștri, atrași de albeața părului, se țin după dânsa, se așază pe crupa lucioasă, se ridică iarăși, alungându-se unii pe alții, și o întovărășesc până departe. Vine și se duce mereu pe același drum. S-a deprins: o ia mai întâi de-a curmezișul câmpului, apoi de-a lungul ... între paiele moi, și, neliniștită, așteaptă să audă a doua zi glasul unui om... În dimineața aceasta o luă încet-încet din grajd. Se simțea slabă; când intră în câmp, în nemărginirea înecată de flori dese, aerul parcă era mai greu; se înăbușea, vroi să pască, smulse câteva fire de iarbă și se așeză, ca niciodată, jos. Întinse botul, adulmecă, o greutate parcă o apăsa deasupra creștetului, apoi soarele începu să ardă din ce în ce mai puternic ... răsună prelung: „Martaaa!â€� și a doua oară: „Martaaa!â€� Apoi nu mai auzi nimic. Atunci, dibuind, înfricoșată, sub potopul ce se revărsa de sus, luă drumul înapoi, pășind ca printr-o băltoacă în care picioarele i se afundau și ajunse la marginea prăpastiei. Ploaia cădea cu furie, aproape nu mai putea merge; ... ... departe din pămînt, prin miile de rădăcini ca prin niște subterane, cît ține ziua seva urcă, susură poate, cotind prin miile de pridvoare și ganguri, se înalță, se împrăștie prin milioane de canaluri, pînă la cea din urmă nervură ; ca să coboare iarăși, o dată cu noaptea, să alunece în cascadă, să scadă ... ca pe un uriaș legat în lanțuri, adus din cine știe ce colț de lume spre batjocura trecătorilor. Un răget de fiară îl face să se deștepte din nou și să se cutremure. Imperiosul glas pe care îl aducea vîntul torid din galbenele pustiuri, glasul care își striga foamea și dragostea, netulburat de nimeni, cînd biruitoarea primăvară ... Cu zgomot va cădea schelăria de lemn și va putrezi în țară străină ; înjosit va ajunge splendidu-i trup, din care netrebnice scînduri și grinzi se vor face ; zgomotoase vor suna ferăstraiele împrăștiindu-i alba pulbere care, ridicată poate de vînturi, va mai întoarce măcar o parcelă din el, în țara ... pustiuri, dar și ei vor cădea la rîndul lor, cînd viața ca un val obosit de-abia își va mai putea scrie ultimul cerc, ce se ... Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului ... boii pe care-i avea la îndemînă, ieșea cu ele pe lanuri. Neagră, proaspătă și adîncă, arătura sporea ca prin farmec, proaspăt mirosul pămîntului răscolit se împrăștia pe urma cuțitelor biruitoare, cînd era vorba de arat; ori blondă, ca o pleată bogată, se pleca holda, așezîndu-și aurul pale-pale, pe unde treceau cu aripele lor secerătorile. Asta însă ținea o zi. Și îndată ce proprietarul pleca, văzîndu ... mai putea să urnească din loc. Alb apoi de nesomn și cu un zîmbet mefistofelic, apărea și el odată cu soarele pe deal, ca să se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă cu ce spor ar putea să ... vedea liniștit de lucrul lui... Iar în fundul curții, subt un uriaș șopron, toate sfărămăturile și risipa aceasta de fier, de lemn și de oțel, se adunau zi cu zi ca în urma unui vast naufragiu. Mereu tot alte sfărîmături veneau să se adaoge celor vechi, voind parcă să arate ochilor mirați toate etapele prin care trecuse mașinismul. Nepăsător, colbul cădea pe ele, flori de rugină se arătau pretutindeni, mucigaiul se întindea biruitor, iar cu cît creștea uzura și risipa, cu atîta mefistofelicul Panțu ... ... în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta ... între gingiile roșii, arătîndu-și postuma ironie nerăbdătorilor moștenitori. Sarcastică rîdea gura aceasta fără buze la umbra lăzii în care stătuse închisă, veselă și batjocoritoare se împrăștia în sfîrșit mulțumirea celui ce aștepta de atîta timp să se răzbune. Și ca prin farmec, mincinoasele măști căzură, arătînd adevăratele obrazuri, pe care nici o lacrimă nu se mai scurgea. Furioși și congestionați priveau ochii, bestiale și monstruoase Dimitrie Anghel - Sonata lunii ... Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților ... ca o apă care bate într-un țărm, urcă pînă la el și îl face să-și plece urechea și să asculte. Vii, ochii lui se aprind și licăresc și mîna-i albă, ca și cum ar vrea să culeagă zvonurile împrăștiate în aer, se întinde și dibuiește prin întunerec... Afară însă, dulce, domoală și liniștitoare, noaptea își caută ritmul și se statornicește. Luna, înălțată sus, a chemat ochii visătorului care se privește în ea și se recunoaște cum va fi mai tîrziu, o palidă mască, cu ochii abia însemnați și gura mută închisă pe veci de un zîmbet amar. Spectrala figură ... ... înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea ... atunci se așeză pe o creangă, îl desluși: „Cum să se atingă cineva de spin, când tot e îmbrăcat de ghimpi!â€� Atunci trandafirul se uită și văzu că-ntr-adevăr spinul avea ghimpi. Și nu mai pregetă: se rugă îndată lui Dumnezeu să-l acopere și pe dânsul de ghimpi, ca să-i păzească floarea. „Vezi, își zise Atotstăpânitorul, era dat ca ... ghimpe sângele a pătruns, încetul cu încetul, în pământ, s-a ridicat până în bluza, și-ntr-o dimineață floarea trandafirului se desfăcu roșie, aprinsă, ca sângele. Spinul stătea ursuz alături. Iar de la o vreme se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) ÎMPRĂȘTIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru (SE) ÎMPRĂȘTIA. ... înainte să -i ureze de bine. 11 Samuel a zis: ,,Ce-ai făcut?`` Saul a răspuns: ,,Cînd am văzut că poporul se împrăștie de lîngă mine, că nu vii la timpul hotărît, și că Filistenii sînt strînși la Micmaș, 12 mi-am zis: Filistenii se vor pogorî împotriva mea la Ghilgal, și eu nu m`am rugat Domnului! Atunci am îndrăznit și am adus arderea de tot.`` 13 Samuel a ... s`a sculat, și s`a suit din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Saul a făcut numărătoarea poporului care se afla cu el: erau aproape șase sute de oameni. 16 Saul, fiul său Ionatan, și poporul care se afla cu ei, se așezaseră la Gheba lui Beniamin, și Filistenii tăbărau la Micmaș. 17 Din tabăra Filistenilor au ieșit trei cete ca să pustiască: una a luat ... și a treia a luat drumul spre hotarul care caută spre valea Țeboim, înspre pustie.`` 19 În toată țara lui Israel nu se găsea niciun fierar; căci Filistenii ziseră: ,,Să împedecăm pe Evrei să-și facă săbii sau sulițe.`` 20 Și fiecare om din Israel ... ... Isus Hristos, au fost botezați, atît bărbați cît și femei. 13 Chiar Simon a crezut; și dupăce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip, și privea cu uimire minunile și semnele mari cari se făceau. 14 Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru ... că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine, 28 se întorcea de acolo, și ședea în carul lui, și citea pe proorocul Isaia. 29 Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, și ajunge ... 31 Famenul a răspuns: ,,Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Și a rugat pe Filip să se suie în car, și să șadă împreună cu el. 32 Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ... Și famenul a zis: ,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?`` 37 Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, ... lui Dumnezeu!`` -Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel. - 19 Pe cînd vorbea Saul cu preotul zarva în tabăra Filistenilor se făcea tot mai mare; și Saul a zis preotului: ,,Trage-ți mîna!`` 20 Apoi Saul și tot poporul care era cu el s ... luptei; și Filistenii au întors sabia, unii împotriva altora, și învălmășala era nespus de mare. 21 Evreii cari erau mai dinainte la Filisteni, și cari se suiseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăștiați, s`au unit cu Israeliții cari erau cu Saul și Ionatan. 22 Toți bărbații lui ... care va mînca pîne pînă seara, pînă mă voi răzbuna pe vrăjmașii mei!`` Și nimeni nu mîncase. 25 Tot poporul ajunsese într`o pădure, unde se găsea miere pe fața pămîntului. 26 Cînd a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgînd; dar niciunul n`a ... gustat puțină miere, cu vîrful toiagului pe care -l aveam în mînă: iată-mă, voi muri.`` 44 Și Saul a zis: ,,Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea față de mine, dacă nu vei muri, Ionatane!`` 45 Poporul a zis lui Saul: ,,Ce! Să moară Ionatan, el ... ... nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaștem căile Tale. 15 Ce este ... cîștiga dacă -I vom înălța rugăciuni? 16 Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! - 17 dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea și lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui, 18 să fie ca paiul ... propășirii, păcii și fericirii, 24 cu coapsele încărcate de grăsime, și măduva oaselor plină de suc. 25 Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire, 26 și amîndoi adorm în țărînă, amîndoi sînt mîncați de viermi. 27 Știu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce ... ... fi numărați, și un copil le-ar putea scrie numărul. 20 În ziua aceea, rămășița lui Israel și cei scăpați din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfîntul lui Israel. 21 O rămășiță, rămășița lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. 22 Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuș numai o rămășiță se va întoarce, căci nimicirea este hotărîtă, făcînd să se reverse dreptatea. 23 Și nimicirea aceasta, care a fost hotărîtă, Domnul, Dumnezeul oștirilor, o va aduce la îndeplinire în toată țara. 24 Totuș ... el te lovește cu nuiaua, și își ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii. 25 Dar, peste puțină vreme, pedeapsa va înceta, și mînia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să -l nimicescă.`` 26 Domnul oștirilor va învîrti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stînca ... pe gîtul tău, ba încă jugul va crăpa de grăsime. 28 El vine asupra Aiatului, străbate Migronul, își lasă calabalîcul la Micmaș. 29 Trec trecătoarea, se ... ... scuture pe cei răi de pe el? 14 Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, și toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată? 15 Pentruca cei răi să fie lipsiți de luminalor, și brațul care se ridică să fie zdrobit? 16 Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului? 17 Ți s`au deschis ... Ai văzut tu cămările grindinei, 23 pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? 24 Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt? 25 Cine a deschis un loc de scurgere ploii, și a însemnat drumul fulgerului și ... Are ploaia tată? Cine dă naștere picăturilor de rouă? 29 Din al cui sîn iese ghiața, și cine naște promoroaca cerului, 30 ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adîncului să se întărească? 31 Poți să înozi tu legăturile Găinușei, sau să deslegi frînghiile Orionului? 32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu ... ... ... Fă-ți două trîmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea adunării și pentru pornirea taberilor. 3 Cînd se va suna cu ele, toată adunarea să se strîngă la tine, la ușa cortului întîlnirii. 4 Cînd se va suna numai cu o trîmbiță, să se strîngă la tine căpeteniile, mai marii peste miile lui Israel. 5 Cînd veți suna cu vîlvă, să pornească ceice tăbărăsc la răsărit; 6 cînd veți ... odihnă. 34 Norul Domnului era deasupra lor în timpul zilei, cînd porneau din tabără. 35 Cînd pornea chivotul, Moise zicea: ,,Scoală-Te, Doamne, ca să se împrăștie vrăjmașii Tăi, și să fugă dinaintea Feței Tale cei ce Te urăsc!`` 36 Iar cînd îl așezau, zicea: ,,Întoarce-Te, Doamne, la zecile de ... ... Fii ajutorul nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3 Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie.`` 4 ,,Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele.`` 5 Domnul este înălțat, și locuiește în înălțime ... afară; solii păcii plîng cu amar. 8 Drumurile sînt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legămîntul, disprețuiește cetățile, nu se uită la nimeni. 9 Țara jălește și este întristată; Libanul este plin de rușine, tînjește; Saronul este ca o pustie; Basanul și Carmelul își scutură ... și își leagă ochii ca să nu vadă răul, 16 acela va locui în locurile înalte; stînci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pîne, și apa nu -i va lipsi.`` 17 ,,Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui, vor privi țara în toată întinderea ... nostru: El ne mîntuește! 23 Funiile tale s`au slăbit, așa că nu mai pot strînge piciorul catargului, și nu mai pot întinde pînzele. Atunci se împarte prada, care -i așa de mare, că pînă și ologii iau parte la ea. 24 Niciun locuitor nu zice: ,Sînt bolnav!` Poporul Ierusalimului capătă ... ... auzit. 8 Totuș vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atît cu privire la El, cît și cu privire la voi; căci întunerecul se împrăștie, și lumina adevărată și răsare chiar. 9 Cine zice că este în lumină, și urăște pe fratele său, este încă în întunerec pînă acum ... nostru, dar nu erau dintre ai noștri. Căci dacă ar fi fost dintre ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci au ieșit, ca să se arate că nu toți sînt dintre ai noștri. 20 Dar voi ați primit ungerea din partea Celui sfînt, și știți orice lucru. 21 V`am ... nu este o minciună, rămîneți în El, după cum v`a învățat ea. 28 Și acum, copilașilor, rămîneți în El, pentruca atunci cînd Se va arăta El, să avem îndrăsneală, și, la venirea Lui, să nu rămînem de rușine și depărtați de El. 29 Dacă știți că El este ... ... rugam, am căzut într`o răpire sufletească, și am avut o vedenie: un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, se cobora din cer, și a venit pînă la mine. 6 Cînd m`am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de ... s`au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, și au zis: ,,Dumnezeu a dat deci și Neamurilor pocăință, ca să aibă viața.`` 19 Ceice se împrăștiaseră, din pricina prigonirii întîmplate cu prilejul lui Ștefan, au ajuns pînă în Fenicia, în Cipru și în Antiohia, și propovăduiau Cuvîntul numai Iudeilor. 20 ... ... du-Te în Iudea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările, pe cari le faci. 4 Nimeni nu face ceva în ascuns, cînd caută să se facă cunoscut: dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.`` 5 Căci nici frații Lui nu credeau în El. 6 Isus le -a zis ... Iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe față. 14 Pela jumătatea praznicului, Isus S`a suit la Templu. Și învăța norodul. 15 Iudeii se mirau, și ziceau: ,,Cum are omul acesta învățătură, căci n`a învățat niciodată?`` 16 Isus le -a răspuns: ,,Învățătura Mea nu ... ci dela patriarhi-și voi tăiați împrejur pe om în ziua Sabatului. 23 Dacă un om primește tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbați de mînie împotriva Mea, pentrucă am însănătoșat un om întreg în ziua Sabatului? 24 Nu judecați după înfățișare ... și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.`` 35 Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să se ducă omul acesta, ca să nu -l putem găsi? Doar n`o avea de gînd să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) ÎMPRĂȘTIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru (SE) ÎMPRĂȘTIA. ... REVĂRSÁ , rev ? rs , vb . I . Refl . ( Despre ape curgătoare ; la pers . 3 ) A se vărsa peste maluri , a ieși din albie , a inunda . 2. Refl . ( Despre oameni , vehicule etc . ) A se răspândi , a se împrăștia în număr mare ; a împânzi . 3. Refl . ( Despre lumină , căldură , mirosuri ) A se împrăștia , a se răspândi ; a se difuza . 4. Tranz . ( Pop . ) A așterne în cantitate mare peste ceva ; a împrăștia ... RĂSPÂNDÍ , răspândesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre lumină , căldură etc . ) A se împrăștia în toate părțile sub formă de unde , emanații , vapori etc . ; a se degaja . 2. Refl . ( Despre știri , vești , publicații ) A se difuza , a deveni cunoscut . 3. Refl . și tranz . ( Despre ființe ) A porni sau a determina să pornească în direcții ... ... SPULBERÁ , spúlber , vb . I . Tranz și refl . 1. A ( se ) ridica în vârtej și a ( se ) duce departe ( împrăștiindu - se ) ; a ( se ) risipi , a ( se ) împrăștia . 2. Fig . A ( se ) nimici , a ( se ... RĂSFIRÁ , răsfír , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) desface fir cu fir , a ( se ) separa , a ( se ) depărta între ele ( firele părului , ale bărbii etc . ) fără a strica întregul . 2. Refl . și tranz . A ( se ) împrăștia , a ( se ) întinde în diferite direcții ; a ( se ) răzleți . 3. A risipi , a împrăștia ... IRADIÁ , iradiez , vb . I . Tranz . și intranz . A trimite , a împrăștia raze de lumină , de căldură etc . ; a ( se ) propaga ; p . anal . a ( se ) răspândi , a ( se ) împrăștia ... ÎMPRĂȘTIÉRE , împrăștieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) împrăștia ; risipire , răspândire . [ Pr . : - ti - e - ] - V. împrăștia ... RĂZLEȚÍ , răzlețesc , vb . IV . 1. Refl . A se îndepărta de un grup , a pleca ( de lângă . . . ) . 2. Refl . și tranz . A ( se ) răspândi în direcții diferite ; a ( se ) împrăștia , a ( se ... IROSÍ , irosesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) consuma făcând risipă , a ( se ) cheltui în mod ușuratic , a ( se ) împrăștia în exces ; a ( se ) pierde , a ( se ... RISIPÍ , risipesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A arunca sau a cădea în toate părțile ; a ( se ) împrăștia . 2. Tranz . A cheltui fără socoteală ; a irosi bani , averi . 3. Refl . ( Despre oameni ) A se răspândi în toate părțile ; a se răzleți , a se răsfira . 4. Refl . ( Despre nori , ceață , aburi etc . ) A se destrăma , a dispărea , a pieri . 5. Refl . și tranz . A ( se ) destrăma , a ( se ) prăbuși , a ( se ) nărui , a ( se ... Care deduce prin raționament o idee din alta , care ajunge la o concluzie trecând prin mai multe etape sau operații preliminare . 2. ( Despre memorie ) Care se dispersează , se împrăștie . 3. Care nu se ... a presta o muncă . 9. A trage , a trasa linii . II. Refl . 1. A merge , a se deplasa , a se mișca , a pleca undeva sau către cineva . 2. ( Despre vești , zvonuri etc . ) A se răspândi , a se împrăștia . 3. Fig . A trece ; a dispărea . 4. A muri ; a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||