|
|
||
|
(FĂCUT) BUCATA CU BUCATA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (FĂCUT) BUCATA CU BUCATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 198 pentru (FĂCUT) BUCATA CU BUCATA. Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade ... Deleanu și din Beldiman se pot cita versuri în care își află glas, original pentru întâia oară, verva satirică în poezia noastră. La Budai-Deleanu cu o muzicalitate surprinzătoare, la Beldiman cu o violență de limbaj superb familiară, ne întâmpină, întâia oară, pe românește, invectiva în formă artistică. Budai-Deleanu apostrofează astfel pe românul ajuns, din vânjos ... totul, în fața străinilor în a căror mână încăpuse: Venetici flămânzi de prin ostroave, Greculeți din Anadol, din Pera, Ți-au răpit venituri, cu hrisoave; Tu le zici: Arhonda, kalimera! Și te închini cu multă plecăciune Crezându-le toate ce vor spune... Beldiman însă îi ia, pe fiecare după nume, cum îi cunoștea din ochi sau din auzite, și ... Romandi pârcălabul, un giugea, un om pocit; O stârpitură grecească, ieșit dintr-un vas clocit. Insistent atrag atențiunea asupra frumuseții emistihului: Și de țări vânturător, cu inversiunea lui plină de arhaică savoare și cu superba lui amploare ritmică; și tot așa asupra cuvintelor pierdute astăzi: curbet și giugea; curbet înseamnă pe turcește: camarad de pederastie, iar giugea înseamnă pitic ... după al lui Văcărescu, scrie, de exemplu: Acea armă ruginită și ascunsă în mormânt Brațurile să-nfierbânte; iasă iarăși pe pământ Tinerimea s-o-ncunune ... George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte ... biografice ar îndreptăți și mai mult această surpriză. Închipuiți-vă, acum treizeci de ani, un profesoraș de liceu într-un orășel de provincie din Moldova. Cu ce fel de oameni ar veni în contact și în mijlocul căror preocupări cotidiene ar trăi un profesor de provincie, astăzi, necum cu treizeci de ani în urmă, nu e nevoie să mai stăruim. Profesorul citește totuși cu pasiune, și mai ales literatura clasică a antichității. Într-o bună zi, îmbracă un costum bizar, își caută un tovarăș de drum și ... și tainică, s-apucă cu răbdare să-și scrie impresiile... Dar ce impresii! Câtă strălucire în stil, ce simț admirabil al realității vii în dialogurile cu țăranii, ce sentiment profund și debordant al naturii! Însemnările lui din călătorie te poartă, cu o putere de evocare uimitoare, prin munții Moldovei de acum câteva decenii, cu sălbătăcia și pădurile lor, cu satele văilor și cu schiturile de călugări pierdute în splendoarea acelor singurătăți fermecătoare. Hălăuca și Ceahlăul, Sihla, Durău, Râșca, Pângărații — toate frumusețile sălbatice, care împodobesc cu măreție creștetele Moldovei și fac mândria duioșilor ei admiratori, trec pe dinaintea cititorului captivat. Și câte tipuri memorabile, câți călugări și țărani, câte figuri gingașe ... Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia ... Și mi-o rupe toată! VII Cine vede și pricepe Dragostea de unde-ncepe, Cine vede și cunoaște Dragostea de unde naște? De la gâtul cu mărgele, De la buze rumenele, De la grai cu drăgănele De la țâțe bourele. VIII Când eram la mama fată, Purtam rochii de bucată, Dar de când m-am măritat C-un moscal din cela sat, Nici n-am fustă de purtat, Nici papuci de încălțat! Inima-mi e ... iarba crește, În mormânt el putrezește, Inima mi se topește! XIII Frunză verde peliniță, Pe cea verde moviliță Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă, Ieși, bădiță, de-l ascultă. „Asculta-l-ar pustia Că mi-a luat soția. Ochii cu sprâncenele, Mâna cu inelele, Gâtul cu mărgelele, Gura cu mândrelele, Și mi-a luat zilele De-a împlut movilele“. XIV Fă-mă, Doamne, ce mă-i face Sufletul să mi se-mpace, Fă-mă hulubaș de-argint Cu aripile de vânt, Să mai zbor de pe pământ Pân’ la maica pe mormânt. Și să stau, să m-odihnesc Să plâng și să mă ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii ... spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel ... să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care muncesc și care au adeseori parale, sunt gâștele de jumulit ale șmecherilor, cu ajutorul femeilor de stradă. Șmecherii cu cocotele duc un trai foarte pitoresc din punct de vedere literar și cât se poate de straniu pentru înțelegerea noastră, a fraierilor, ca ... bătaie cu un fel de voluptate sadică. Și ce bătaie! — „Omoară-mă, tăticule!... Aș vrea să mor de mâna ta!...â€� șoptește ea, cu voce tremurătoare de plăcere. „Tăticulâ€�, de rândul acesta, e un pușcăriaș respingător, care împreună cu alți golani și cu amanta lui își trece nopțile și mare parte din zi în “culcușulâ€� de la „Trei gâșteâ€�, adică în iarbă, sub un nuc pântecos ... ... noi din drum Dintâi n-o vruse nicidecum Dar s-a mai dat și el pe brazdă. Și ne-am gătit după puteri, Cu lăutari s-aducem fata, Cu vin și chef, precum e data — Țin minte toate, ca de ieri. Și câți nuntași! Să-i spuie pragul! Și-afară ger, ca la ... dacă nu știu eu ce-a fost, Atunci eu nu știu cum mă cheamă! În curte el de vorb-a stat Cu doi flăcăi. Și vezi, deodată. Așa din vorbă așezată Gemu cu glasul înfundat; Apoi cu mâinile-amândouă Și-a rupt cămașa de pe el — Flăcăii spun, dar nu la fel; Dar drept e cum vă spun eu ... stat întruna. Am stat de el ca să-l însor, Și el, văzând că-i tot dăm zor, S-a lepădat de ea cu buna. Și-acolo, Doamne, mi l-au dus, De ne-a stricat tot rostul vieții!... Și-l așteptam la horă, bieții, Și, galbeni ... din el să taie Bucăți-bucăți, că nu simțea. N-avea putere-n el să-și tragă. Nici sufletul, și-așa răpus Zăcea pe țol cu ... George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui ... a arătat pe larg dl Ibrăileanu , bucăți din care părți întregi fuseseră utilizate de el, bruioane, note, eboșuri, simple aruncături pe hârtie, la un loc cu poeziile clasice care i-au făcut gloria. Ni se dă drept „roman de Eminescuâ€� o lungă bucată de proză, scrisă în adolescență, plină de naivități, greșeli de limbă și ardelenisme, din care el de asemenea a utilizat o bună parte ... senzațional și reclamă a făcut pe unii biografi să dea în vileag — nulla ratio — chiar și acele scrisori care conțineau pasagii cu desăvârșire intime și rușinoase. Ba ceva mai mult. Inocenții biografi nu s-au mulțumit să fie singuri ridicoli cu comentariile și extazul lor în fața prieteniei curate dintre Eminescu și Veronica, pe timpul cât trăia Micle. Ei au reprodus, fără nici o necesitate , o ... alături de o scrisoare din același timp, în care Veronica se adresa amicului ei: „Mițicule, dacă vii la Iași, voi fi atât de blândă cu tine și te voi legăna pe brațul meuâ€�... S-a bovaryzat astfel, din prostie, un om cu ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește, stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l ... Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul șoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă amețit pe podele ... șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi ... divan; numai șoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată Constantin Stamati - Dorul de patrie ... V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste ... ciute Peste șanțuri și pălănci? Și a arcașilor ceată Ale cărora săgeată Pătrundea fără de greș Dușmanii cei mai aleși? Unde-s cete cu sinețe A ghibacilor plăieși Ce la războaie-ndrăznețe Bătea numai în cămeși, Cu pieptul și brațe goale, Dușmanii ferecați în zale? Căci glonțul lor mergea drept În a dușmanilor piept; Unde-s trabanții de groază, Cu ... aceste, Dar răsării făr’ de veste Di-o rază ce-au luminat Spre-a României olat!!! La 29 ghenarie 1861 s-au deschis cu solemnitate secțiile corpurilor legiuitoare ale Principatelor Unite... (Înțelegeți, neamuri, și vă plecați, cu Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei ... coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă ... adună În codrul cel spurcat; Dar nu mai este jale, Ci râsuri triumfale, Sunând în deal și-n vale, Ca dracii în sabat! Aduce fiecare Cu sine pe spinare Bucata-i de mâncare La prânzul canibal: Nemăcinate grâne Servind în loc de pâine, Cu vrun ciolan de câine Sau un picior de cal! Apoi voioasa ceată, De stârvuri săturată, Încinge desfrânată Un danț nerușinat: Satan rânjind se pune Cu ... Cumplita urâciune Cu groaznicul păcat!... Strigați de bucurie, Săltați de veselie, Căci lepra cu urgie Se mișcă pas la pas: Prin târguri și prin sate, Cu ape-nveninate, Ea țările răzbate, Puțin i-a mai rămas! Priviți-o cum pătrunde În turnurile unde D-abia se mai ascunde Seniorul ... se schimbă Orice idee strâmbă, Scoțându-se din limbă Că lepra e un rău; Și după chip și seamă, Pe pânză și p-aramă, Veți ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră ... mai spun nimic decît gloria unui trecut, puncte de doliu și de umbră, cărora numai luminile lunare li se mai cuvin... Civilizațiile au mers și cu trudă și răbdare au străbătut continentele, dinspre Orient spre Occident a călătorit lumina... Deasupra, uriașul cer cu înfricoșatul lui norod de lumini s-a preschimbat poate și el, multe astre poate s-au sfărîmat și multe altele și-au arătat ... de ce, din tot globul acesta imens, împrejmuit de atîtea ape albastre care așteaptă paciente ca să cuprindă uscatul, mă înduioșez mai mult. Amintirile vin, cu glasul lor depărtat, cu farmecul lor straniu, cu duioșia lor, contra cărora nu poți să te aperi ; cu cenușa tristă ce-o poartă pe umeri și pe față, cu surîsul trist ce-l au morții pe marginile gurii, ca să mă cheme, dar le înlătur... N-au drept oare atîția cari s-au născut ... carton, zugrăvită în tot felul de culori, căreia îi dă necurmat asalt nemărginitul apelor albastre, oare nu cată el ironic la mine văzîndu-mă privind cu nespusă duioșie dunga neagră pe care un geograf iscusit a conturat-o împrejurul țării mele ? Ce-mi pasă, eu cînt sfidînd zîmbetul lui ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul ... chitește, mări, drept Lângă inimă în piept: Parcă fulgeră și tună, Sună greu și greu răsună! Radul stă nevătămat, Căci la sân mi-i înfășat Cu pieptarul fermecat; Buzduganul sare-n vânt, Apoi cade la pământ, Iar pe locul ce cădea, Pământul se deschidea, Și-n gâtleju-i destupat, Cu năvală au intrat, Supt o negură de prav, Buzduganul cel grozav! Radu-Vodă, mânios, Își aduce mâna jos, Și când o rădică sus Cea măciucă ... i poci vedea! Ștefan-Vodă năzdrăvan Auzea pe cel șoiman: Auzea frate pe frate; Și dând arma după spate, Zice: „Radule fărtate, Nu-i cu cale a ne bate! A ne bate nu-i cu cale, Că șoimanii plâng de jale! Arz-o focul dușmănie, Să rămâi tu la domnie Și-mi dă fiica-ți de soție: Cu domnia-ți n-am ce face, Dar domnița mult îmi place!“ — Taci, Ștefane, barbarie, Pe Măria n-o dau ție! — Nu fi câne, Radule, Radule fărtatule! Ți ... facă ea fecior, Fecior mie, Nepot ție. La doi domni o seminție, Bun la sfat și bun la mână, Fire neaoșă română, Din vulturul muntenesc ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (FĂCUT) BUCATA CU BUCATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru (FĂCUT) BUCATA CU BUCATA. ... înțelepții începuseră să fie omorîți, și căutau și pe Daniel și pe tovarășii lui, ca să -i piardă. 14 Atunci Daniel a vorbit cu minte și cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieșise să omoare pe înțelepții Babilonului. 15 A luat cuvîntul și a zis lui ... a patra împărăție, tare ca ferul; după cum ferul sfărîmă și rupe totul, și ea va sfărîma și va rupe totul, ca ferul care face totul bucăți. 41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția ... fer și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpîndă. 43 Dacă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum ferul nu se poate ... cunoscut împăratului ce are să se întîmple după aceasta. Visul este adevărat, și tîlcuirea lui este temeinică.`` 46 Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu ... ... tras niciun folos din el? 11 Iată, toți închinătorii lor vor rămînea de rușine, căci înșiși meșterii lor nu sînt decît oameni; să se strîngă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Ferarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și -i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă -i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rîndea, și -i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într`o casă. 14 Își taie cedri, goruni și stejari, pe cari și -i ... dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească. 15 Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pîne, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face ... ... iar lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur ... tot, nici jertfă de mîncare, și să nu turnați pe el nici o jertfă de băutură. 10 Numai odată pe fie care an, Aaron va face ispășire pe coarnele altarului. Ispășirea aceasta o va face odată pe an cu sîngele dobitocului adus ca jertfă pentru ispășirea păcatului, printre urmașii voștri. Acesta va fi un lucru prea sfînt înaintea Domnului.`` 11 Domnul a vorbit ... el să ungi cortul întîlnirii și chivotul mărturiei, 27 masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămîierii, 28 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui și ligheanul cu piciorul lui. 29 Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi prea sfinte; oricine se va atinge de ele, va fi sfințit. 30 Să ungi ... ... totdeauna de legămîntul Său; de făgăduințele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni, 16 de legămîntul pe care l -a făcut cu Avraam, și de jurămîntul pe care l -a făcut lui Isaac; 17 El l -a făcut o lege pentru Iacov, un ... popoare, dați Domnului, dați Domnului slavă și cinste! 29 Dați Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceți daruri și veniți înaintea Lui, închinați-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte. 30 Tremurați înaintea Lui, toți locuitorii pămîntului! Căci lumea este întărită, și nu se clatină. 31 Să se bucure cerurile, și să se ... veselească pămîntul! Să se spună printre neamuri că Domnul împărățește! 32 Să urle marea cu tot ce este în ea! Cîmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea! 33 Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul. 34 Lăudați pe Domnul, căci este ... frații lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-și datoria zi de zi. 38 A lăsat pe Obed-Edom și pe Hosa cu frații lor, în număr de șasezeci și opt, pe Obed-Edom, fiul lui Ieditun, și pe Hosa, ca ușieri. 39 A pus pe ... ... Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul care va aduce arderea de tot a cuiva, să aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a ... care se va aduce Domnului. 12 Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulțămire, niște turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, și niște turte din floarea de făină, prăjite și frămîntate cu untdelemn. 13 Pe lîngă aceste turte, să aducă și pîne dospită pentru darul lui de mîncare, împreună cu jertfa lui de laudă și de mulțămire. 14 Din toate acele daruri să aducă Domnului cîte o bucată, ca dar ridicat; ea să fie a preotului care stropește sîngele jertfei de mulțămire. 15 Carnea jertfei de laudă și de mulțămire să ... ... ... și bun, și l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă. 8 Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul pe care -l gătise, și l -a pus înaintea lor. El însuș a stătut lîngă ei, sub copac, și le ... am pofte? Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrîn.`` 13 Domnul a zis lui Avraam: ,,Pentru ce a rîs Sara, zicînd: ,Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sînt bătrînă?` 14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi ... a zis: ,,Ba da, ai rîs.`` 16 Bărbații aceia s`au sculat să plece, și s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să -i petreacă. 17 Atunci Domnul a zis: ,,Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?... 18 Căci Avraam va ... stătea tot înaintea Domnului. 23 Avraam s`a apropiat, și a zis: ,,Vei nimici Tu oare și pe cel bun împreună cu cel rău?`` 24 Poate că în mijlocul cetății sînt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare și pe ei, și nu vei ierta locul ... ... Capitol 6 1 David a strîns iarăș pe toți aleșii lui Israel, în număr de treizeci de mii de oameni. 2 Și David, cu tot poporul care era cu el, a pornit dela Baale-Iuda, ca să suie de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului oștirilor, care stă ... de pe deal; Uza mergea alături de chivotul lui Dumnezeu, și Ahio mergea înaintea chivotului. 5 David și toată casa lui Israel cîntau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu arfe, cu lăute, cu timpane, cu fluere și cu țimbale. 6 Cînd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mîna spre chivotul lui Dumnezeu și l -a apucat ... duceau chivotul Domnului au făcut șase pași, au jertfit un bou și un vițel gras. 14 David juca din răsputeri înaintea Domnului, și era încins cu efodul de in subțire. 15 Astfel au suit David și toată casa lui Israel chivotul Domnului, în strigăte de bucurie și în sunet ... Numele Domnului oștirilor. 19 Apoi a împărțit la tot poporul, la toată mulțimea lui Israel, bărbați și femei, fiecăruia cîte o pîne, o ... ... înconjurat cetatea. 15 Slujitorul omului lui Dumnezeu s`a sculat disdedimineață și a ieșit. Și iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai și cară. Și slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: ,,Ah! domnul meu, cum vom face?`` 16 El a răspuns: ,,Nu te teme, căci mai mulți sînt cei cu noi decît cei cu ei.`` 17 Elisei s`a rugat, și a zis: ,,Doamne, deschide -i ochii să vadă.`` Și Domnul a deschis ... lui Elisei. 18 Sirienii s`au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: ,,Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.`` Și Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei. 19 Elisei le -a zis: ,,Nu este aceasta calea, și nu este aceasta cetatea; veniți după mine, și ... i măcelăresc, părinte?`` 22 ,,Să nu -i măcelărești``, a răspuns Elisei. ,,Obicinuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe cari îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pîne și apă, ca să mănînce și să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.`` 23 Împăratul lui Israel le ... ... trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, și a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s`au aruncat cu fața la pămînt și s`au închinat chipului de aur pe care -l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8 Cu prilejul acesta, și în aceeaș vreme, cîțiva Haldei s`au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9 Ei au luat cuvîntul și au zis împăratului ... ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur; 11 și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12 Dar, sînt niște Iudei, cărora le-ai dat ... ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să -i arunce în cuptorul aprins. 21 Oamenii aceștia au fost legați cu ismenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22 Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobicinuit de ... ... pe fratele lui. 15 Să cumperi dela aproapele tău, socotind anii dela anul de veselie, și el să-ți vîndă socotind anii de rod. 16 Cu cît vor fi mai mulți ani, cu atît să ridici prețul; și cu cît vor fi mai puțini ani, cu atît să -l scazi; căci el îți vinde numai numărul secerișurilor. 17 Niciunul din voi să nu înșele deci pe aproapele lui, și să te ... 35 Dacă fratele tău sărăcește, și nu mai poate munci lîngă tine, să -l sprijinești, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. 36 Să nu iei dela el nici dobîndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37 Să nu -i împrumuți banii tăi cu dobîndă, și să nu -i împrumuți merindele tale pe camătă. 38 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care v`am scos din țara Egiptului, ca să ... după acești ani. 53 Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi, să nu se poarte cu asprime cu ... ... Și le -a spus pilda aceasta: ,,Țarina unui om bogat rodise mult. 17 Și el se gîndea în sine, și zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.` 18 ,Iată`, a zis el, ,ce voi face: îmi voi strica grînarele, și voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile și toate bunătățile mele; 19 și voi zice sufletului meu ... gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Viața este mai mult de cît hrana, și trupul mai mult de cît îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n`au nici cămară, nici grînar: și totuș Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sînteți voi decît păsările! 25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții ... a știut voia stăpînului său, și nu s`a pregătit deloc, și n`a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Dar cine n`a știut -o, și a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut ... |
||