Eclesiastul
Capitol 11 | |
1 |
Aruncă-ți pînea pe ape, și după multă vreme o vei găsi iarăș! |
2 |
Împarte -o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pămînt. |
3 |
Cînd se umplu norii de ploaie, o varsă pe pămînt. Ori încotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămîne. |
4 |
Cine se uită după vînt, nu va sămăna, și cine se uită după nori, nu va secera. |
5 |
Cum nu știi care este calea vîntului, nici cum se fac oasele în pîntecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate. |
6 |
Dimineața, samănă-ți sămînța, și pînă seara nu lăsa mîna să ți se odihnească, fiindcă nu știi ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amîndouă sînt deopotrivă de bune. |
7 |
Dulce este lumina și o plăcere pentru ochi să vadă soarele. |
8 |
Deci, dacă un om trăiește mulți ani, să se bucure, în toți anii aceștia, și să se gîndească ce multe vor fi zilele de întunerec. Tot ce va veni este deșertăciune. |
9 |
Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cît ești tînăr, umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi; dar să știi că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. |
10 |
Gonește orice necaz din inima ta, și depărtează răul din trupul tău; căci tinereța și zorile vieții sînt trecătoare. |