A r c h e u s . r o

Un răspuns blînd potolește mînia, dar o vorbă aspră ațîță mînia.

Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. -

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. -

Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. -

Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. -

În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. -

Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. -

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. -

Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. -

Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. -

O inimă veselă înseninează fața; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților găsește plăcere în nebunie. -

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulțămită are un ospăț necurmat. -

Mai bine puțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăție, cu turburare! -

Mai bine un prînz de verdețuri, și dragoste, de cît un bou îngrășat, și ură. -

Un om iute la mînie stîrnește certuri, dar cine este încet la mînie potolește neînțelegerile. -

Drumul leneșului este ca un hățiș de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

Un fiu înțelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit disprețuiește pe mamă-sa. -

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Planurile nu izbutesc, cînd lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulți sfetnici. -

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, și ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

Pentru cel înțelept cărarea vieții duce în sus, ca să -l abată de la locuința morților, care este jos. -

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întărește hotarele văduvei. -

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

Cel lacom de cîștig își turbură casa, dar cel ce urăște mita va trăi. -

Inima celui neprihănit se gîndește ce să răspundă, dar gura celor răi împroașcă răutăți. -

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniți. -

O privire prietenoasă înveselește inima, o veste bună întărește oasele. -

Urechea care ia aminte la învățăturile cari duc la viață, locuiește în mijlocul înțelepților. -

Cel ce leapădă certarea își disprețuiește sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

Frica de Domnul este școala înțelepciunii, și smerenia merge înaintea slavei. -