A r c h e u s . r o

Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le:

,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta.

Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș:

dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli.

Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată.

Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată.

De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie.

Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia.

Dacă este vorba de dobitoacele cari pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfînt.

Să nu -l schimbe, și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s`ar întîmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul și celalt va fi sfînt.

Dacă este vorba de dobitoacele necurate, cari nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot,

care -i va face prețuirea după cum va fi bun sau rău, și va rămînea la prețuirea preotului.

Dacă vrea să -l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui.

Dacă cineva își închină Domnului casa, hărăzind -o Domnului ca un dar sfînt, preotul să -i facă prețuirea după cum va fi bună sau rea, și să rămînă la prețuirea făcută de preot.

Dacă cel ce și -a închinat Domnului casa, vrea s`o răscumpere, să adauge o cincime la prețul prețuirii ei, și va fi a lui.

Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după cîtimea de sămînță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămînță de orz.

Dacă își închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămînă la prețuirea ta;

dar dacă își închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să -i socotească prețul după numărul anilor cari mai rămîn pînă la anul de veselie, și să -l scadă din prețuirea ta.

Dacă cel ce și -a închinat Domnului ogorul, vrea să -l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul prețuit de tine, și ogorul să rămînă al lui.

Dacă nu-și răscumpără ogorul, și -l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat.

Și cînd va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului.

Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui,

preotul să -i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeaș zi prețul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului.

În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela dela care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte.

Toate prețuirile să se facă în sicli sfîntului locaș: siclul are douăzeci de ghere.

Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întîiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întîi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului.

Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să -l răscumpere cu prețul prețuit de tine, mai adăugînd încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vîndut după prețuirea ta.

Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință, va fi un lucru prea sfînt pentru Domnul.

Niciun om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît.

Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului.

Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime.

Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului.

Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul și celalt va fi sfînt, și nu vor putea fi răscumpărați``.

Acestea sînt poruncile, pe cari le -a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai