A r c h e u s . r o

Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; și au ajuns în pustia Sin, care este între Elim și Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieșirea lor din țara Egiptului.

Și toată adunarea copiilor lui Israel a cîrtit în pustia aceea împotriva lui Moise și Aaron.

Copiii lui Israel le-au zis: ,,Cum de n`am murit loviți de mîna Domnului în țara Egiptului, cînd ședeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîne de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta.``

Domnul a zis lui Moise: ,,Iată că voi face să vă ploaie pîne din ceruri. Poporul va ieși afară, și va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să -l pun la încercare, și să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.

În ziua a șasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult de cît vor strînge în fiecare zi.``

Moise și Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: ,,Astăseară, veți înțelege că Domnul este Acela, care v`a scos din țara Egiptului.

Și mîne dimineață, veți vedea slava Domnului; pentrucă v`a auzit cîrtirile împotriva Domnului; căci ce sîntem noi, ca să cîrtiți împotriva noastră?``

Moise a zis: ,,Domnul vă va da astăseară carne de mîncat, și mîne dimineață vă va da pîne să vă săturați, pentrucă a auzit Domnul cîrtirile, pe cari le-ați rostit împotriva Lui; căci ce sîntem noi? Cîrtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului.``

Moise a zis lui Aaron: ,,Spune întregei adunări a copiilor lui Israel: ,Apropiați-vă înaintea Domnului; căci v`a auzit cîrtirile.``

Și, pe cînd vorbea Aaron întregei adunări a lui Israel, s`au uitat înspre pustie, și iată că slava Domnului s`a arătat în nor.

Domnul, vorbind lui Moise, a zis:

,,Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel. Spune-le: ,Între cele două seri aveți să mîncați carne, și dimineața vă veți sătura de pîne; și veți ști că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.``

Seara, au venit niște prepelițe și au acoperit tabăra; și, dimineața, s`a așezat un strat gros de rouă în jurul taberii.

Cînd s`a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva mărunt ca niște grăunțe, mărunt ca bobițele de ghiață albă pe pămînt.

Copiii lui Israel s`au uitat la ea, și au zis unul către altul: ,,Ce este aceasta?`` căci nu știau ce este. Moise le -a zis: ,,Este pînea, pe care v`o dă Domnul ca hrană.

Iată ce a poruncit Domnul: ,Fiecare din voi să strîngă cît îi trebuie pentru hrană, și anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.``

Israeliții au făcut așa; și au strîns unii mai mult, alții mai puțin.

În urmă o măsurau cu omerul, și cine strînsese mai mult, n`avea nimic de prisos, iar cine strînsese mai puțin, nu ducea lipsă de loc. Fiecare strîngea tocmai cît îi trebuia pentru hrană.

Moise le -a zis: ,,Nimeni să nu lase ceva din ea pînă a doua zi dimineață.``

N`au ascultat de Moise, și s`au găsit unii, care au lăsat ceva din ea pînă dimineața; dar a făcut viermi și s`a împuțit. Moise s`a mîniat pe oamenii aceia.

Astfel, în toate diminețile, fiecare strîngea cît îi trebuia pentru hrană; și, cînd venea căldura soarelui, se topea.

În ziua a șasea, au strîns hrană îndoit, și anume doi omeri de fiecare. Toți fruntașii adunării au venit și au spus lui Moise lucrul acesta.

Și Moise le -a zis: ,,Domnul a poruncit așa. Mîne este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceți ce aveți de copt, fierbeți ce aveți de fiert, și păstrați pînă a doua zi dimineața tot ce va rămînea!``

Au lăsat -o pînă a doua zi dimineața, cum poruncise Moise; și nu s`a împuțit, și n`a făcut viermi.

Moise a zis: ,,Mîncați -o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veți găsi mană pe cîmp.

Veți strînge timp de șase zile; dar în ziua a șaptea, care este Sabatul, nu va fi.``

În ziua a șaptea, unii din popor au ieșit să strîngă mană, și n`au găsit.

Atunci Domnul a zis lui Moise: ,,Pînă cînd aveți de gînd să nu păziți poruncile și legile Mele?

Vedeți că Domnul v`a dat Sabatul; de aceia vă dă în ziua a șasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămînă la locul lui, și, în ziua a șaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găsește.``

Și poporul s`a odihnit în ziua a șaptea.

Casa lui Israel a numit hrana aceasta ,,mană``. Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă, și avea un gust de turtă cu miere.

Moise a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul: ,Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmașii voștri, ca să vadă și ei pînea pe care v`am dat -o s`o mîncați în pustie, după ce v`am scos din țara Egiptului.``

Și Moise a zis lui Aaron: ,,Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană, și așează -l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmașii voștri.``

După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l`a pus înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat.

Copiii lui Israel au mîncat mană patruzeci de ani, pînă la sosirea lor într -o țară locuită; au mîncat mană pînă la sosirea lor la hotarele țării Canaanului.

Omerul este a zecea parte dintr`o efă.