Genesa
Capitol 41 | |
1 |
După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). |
2 |
Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. |
3 |
După ele s`au mai suit din rîu alte șapte vaci urîte la vedere și slabe la trup, și s`au așezat lîngă ele pe marginea rîului. |
4 |
Vacile urîte la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s`a trezit. |
5 |
A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. |
6 |
Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. |
7 |
Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s`a trezit. Iată visul. |
8 |
Dimineața, Faraon s`a turburat, și a trimes să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții Egiptului. Le -a istorisit visurile lui. Dar nimeni n`a putut să le tîlmăcească lui Faraon. |
9 |
Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, și a zis lui Faraon: ,,Mi-aduc aminte astăzi de greșala mea. |
10 |
Faraon se mîniase pe slujitorii lui; și mă aruncase în temniță, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine și pe mai marele pitarilor. |
11 |
Amîndoi am visat cîte un vis în aceeaș noapte; și anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tîlmăcire deosebită. |
12 |
Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, și el ni le -a tîlmăcit, și ne -a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia. |
13 |
Lucrurile s`au întîmplat întocmai după tîlmăcirea pe care ne -o dăduse el. Pe mine Faraon m`a pus iarăș în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l -a spînzurat.`` |
14 |
Faraon a trimes să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniță. Iosif s`a ras, și -a schimbat hainele, și s`a dus la Faraon. |
15 |
Faraon a zis lui Iosif: ,,Am visat un vis. Nimeni nu l -a putut tîlmăci; și am aflat că tu tîlmăcești un vis, îndată dupăce l-ai auzit.`` |
16 |
Iosif a răspuns lui Faraon: ,,Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!`` |
17 |
Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: ,,În visul meu, se făcea că stăteam pe malul rîului. |
18 |
Și deodată șapte vaci grase la trup și frumoase la chip s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. |
19 |
După ele s`au suit alte șapte vaci, slabe, foarte urîte la chip, și sfrijite: n`am mai văzut altele așa de urîte în toată țara Egiptului. |
20 |
Vacile cele sfrijite și slabe au mîncat pe cele șapte vaci dintîi, cari erau grase. |
21 |
Le-au înghițit, fără să se poată cunoaște că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urîtă ca mai înainte. Și m`am deșteptat. |
22 |
Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, cari creșteau pe acelaș pai. |
23 |
Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. |
24 |
Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le -a putut tîlmăci.`` |
25 |
Iosif a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. |
26 |
Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani; și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. |
27 |
Cele șapte vaci sfrijite și urîte, cari se suiau după cele dintîi, înseamnă șapte ani; și cele șapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi șapte ani de foamete. |
28 |
Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă. |
29 |
Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. |
30 |
După ei vor veni șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. |
31 |
Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țară. |
32 |
Cît privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărît din partea lui Dumnezeu, și că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire. |
33 |
Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să -l pună în fruntea țării Egiptului. |
34 |
Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. |
35 |
Să se strîngă toate bucatele din acești ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăți, și să le păzească. |
36 |
Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete, cari vor veni în țara Egiptului, pentruca țara să nu fie prăpădită de foamete.`` |
37 |
Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor lui. |
38 |
Și Faraon a zis slujitorilor săi: ,,Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?`` |
39 |
Și Faraon a zis lui Iosif: ,,Fiindcă Dumnezeu ți -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput și atît de înțelept ca tine. |
40 |
Te pun mai mare peste casa mea, și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine.`` |
41 |
Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îți dau stăpînire peste toată țara Egiptului.`` |
42 |
Faraon și -a scos inelul din deget, și l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subțire, și i -a pus un lanț de aur la gît. |
43 |
L -a suit în carul care venea după al lui, și strigau înaintea lui: ,,În genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stăpînire peste toată țara Egiptului. |
44 |
Și a mai zis lui Iosif: ,,Eu sînt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată țara Egiptului.`` |
45 |
Faraon a pus lui Iosif numele: Țafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), și i -a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Și Iosif a pornit să cerceteze țara Egiptului. |
46 |
Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s`a înfățișat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, și a plecat de la Faraon și a străbătut toată țara Egiptului. |
47 |
În timpul celor șapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belșug. |
48 |
Iosif a strîns toate bucatele din acești șapte ani de belșug în țara Egiptului. A făcut provizii în cetăți, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur. |
49 |
Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să -l mai măsoare, pentru că era fără măsură. |
50 |
Înaintea anilor de foamete, i s`au născut lui Iosif doi fii, pe care i -a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. |
51 |
Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare); ,,căci``, a zis el, ,,Dumnezeu m`a făcut să uit toate necazurile mele și toată casa tatălui meu.`` |
52 |
Și celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire); ,,căci``, a zis el, ,,Dumnezeu m`a făcut roditor în țara întristării mele.`` |
53 |
Cei șapte ani de belșug cari au fost în țara Egiptului, au trecut. |
54 |
Și au început să vină cei șapte ani de foamete, așa cum vestise Iosif. În toată țările era foamete; dar în toată țara Egiptului era pîne. |
55 |
Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ,,Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune el.`` |
56 |
Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. |
57 |
Și din toate țările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu dela Iosif; căci în toate țările era foamete mare. |