A r c h e u s . r o

Deaceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsați singuri în Atena,

și v`am trimes pe Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îmbărbăteze în credința voastră,

pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci știți singuri că la aceasta sîntem rînduiți.

Și cînd eram la voi, v`am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceeace s`a și întîmplat, cum bine știți.

Astfel, în nerăbdarea mea, am trimes să-mi aducă știri despre credința voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, și osteneala noastră să fi fost degeaba.

Dar chiar acum a venit Timotei dela voi la noi, și ne -a adus vești bune despre credința și dragostea voastră, că totdeauna păstrați o plăcută aducere aminte despre noi, și că doriți să ne vedeți, cum dorim și noi să vă vedem pe voi.

Deaceea, fraților, în toate strîmtorările și necazurile noastre, am fost mîngîiați cu privire la voi, prin credința voastră.

Acum, da, trăim, fiindcă voi stați tari în Domnul.

Cum putem noi oare să mulțămim în deajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria, pe care o avem din pricina voastră, înaintea Dumnezeului nostru?

Zi și noapte Îl rugăm nespus să vă putem vedea fața, și să putem împlini ce mai lipsește credinței voastre.

Însuș Dumnezeu, Tatăl nostru, și Domnul nostru Isus Hristos să ne netezească drumul la voi!

Domnul să vă facă să creșteți tot mai mult în dragoste unii față de alții și față de toți, cum facem și noi înșine pentru voi,

ca să vi se întărească inimile, și să fie fără prihană în sfințenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toți sfinții Săi.