A r c h e u s . r o

Cam pe aceeaș vreme, împăratul Irod a pus mînile pe unii din Biserică, pentruca să -i chinuiască;

și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.

Cînd a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mîna și pe Petru. -Erau zilele praznicului Azimilor. -

După ce l -a prins, și l -a băgat în temniță, l -a pus supt paza a patru cete de cîte patru ostași, cu gînd ca după Paște să -l scoată înaintea norodului.

Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.

În noaptea zilei cînd avea de gînd Irod să -l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mîni cu două lanțuri; și niște păzitori păzeau temnița la ușă.

Și iată, un înger al Domnului a stătut lîngă el pe neașteptate, și o lumină a strălucit în temniță. Îngerul a deșteptat pe Petru, lovindu -l în coastă, și i -a zis: ,,Scoală-te, iute!`` Lanțurile i-au căzut jos de pe mîni.

Apoi îngerul i -a zis: ,,Încinge-te, și leagă-ți încălțămintele.`` Și el a făcut așa. Îngerul i -a mai zis: ,,Îmbracă-te în haină, și vino după mine.``

Petru a ieșit afară, și a mers după el, fără să știe dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că are o vedenie.

După ce au trecut de straja întîia și a doua, au ajuns la poarta de fer, care dă în cetate, și ea li s`a deschis singură; au ieșit, și au trecut într`o uliță. Îndată, îngerul a plecat de lîngă el.

Cînd și -a venit Petru în fire, a zis: ,,Acum văd cu adevărat că Domnul a trimes pe îngerul Său, și m`a scăpat din mîna lui Irod și dela tot ce aștepta poporul Iudeu.``

După ce și -a dat bine seama de cele întîmplate, s`a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis și Marcu, unde erau adunați mulți laolaltă, și se rugau.

A bătut la ușa care dădea în pridvor; și o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.

A cunoscut glasul lui Petru: și de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înlăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porții.

,,Ești nebună!`` i-au zis ei. Dar ea stăruia și spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: ,,Este îngerul lui.``

Petru însă bătea mereu. Au deschis, și au rămas încremeniți cînd l-au văzut.

Petru le -a făcut semn cu mîna să tacă, le -a istorisit cum îl scosese Domnul din temniță, și a zis: ,,Spuneți lucrul acesta lui Iacov și fraților.`` Apoi a ieșit, și s`a dus într`alt loc.

Cînd s`a făcut ziuă, ostașii au fost într`o mare fierbere, ca să știe ce s`a făcut Petru.

Irod, după ce l -a căutat în toate părțile, și nu l -a aflat, a luat la cercetare pe păzitori, și a poruncit să -i omoare. În urmă s`a pogorît din Iudea la Cezarea, ca să rămînă acolo.

Irod era foarte mîniat pe cei din Tir și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într`un gînd la el; și după ce au cîștigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentrucă țara lor se hrănea din țara împăratului.

Într`o zi anumită, Irod s`a îmbrăcat cu hainele lui împărătești, a șezut pe scaunul lui împărătesc, și le vorbea.

Norodul a strigat: ,,Glas de Dumnezeu, nu de om!``

Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Și a murit mîncat de viermi.

Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, și numărul ucenicilor se mărea.

Barnaba și Saul, după ce și-au împlinit însărcinarea, s`au întors din Ierusalim, luînd cu ei pe Ioan, zis și Marcu.