Ieremia
Capitol 15 | |
1 |
,,Domnul mi -a zis: ,Chiar dacă Moise și Samuel s`ar înfățișa înaintea Mea, tot n`aș fi binevoitor față de poporul acesta. Izgonește -l dinaintea Mea, ducă-se! |
2 |
Și dacă-ți vor zice: ,Unde să ne ducem?` să le răspunzi: ,Așa vorbește Domnul: ,La moarte cei sortiți la moarte, la sabie cei sortiți săbiei, la foamete cei sortiți foametei, la robie, cei sortiți robiei! |
3 |
Căci voi trimete împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca să -i ucidă, cînii ca să -i sfîșie, păsările cerului și fiarele pămîntului, ca să -i mănînce și să -i nimicească. |
4 |
Îi voi face de pomină pentru toate împărățiile pămîntului, din pricina lui Manase, fiul lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și pentru tot ce a făcut el în Ieruslim. |
5 |
Căci cine să aibă milă de tine, Ierusalime, cine să te plîngă? Cine să meargă să te întrebe de sănătate?`` |
6 |
,,M`ai părăsit, zice Domnul, ai dat înapoi; de aceea Îmi întind mîna împotriva ta și te nimicesc: sînt sătul de milă. |
7 |
Îi vîntur cu lopata, la porțile țării; îi lipsesc de copii, pierd pe poporul Meu, căci nu s`au abătut dela căile lor. |
8 |
Văduvele lor sînt mai multe de cît boabele de nisip din mare; peste mama tînărului, aduc un pustiitor ziua nameaza mare; fac să cadă deodată peste ea necazul și groaza. |
9 |
Cea care născuse șapte fii tînjește, își dă sufletul; soarele ei apune cînd este încă ziuă: este roșie, acoperită de rușine. Pe cei ce mai rămîn, îi dau pradă săbiei înaintea vrăjmașilor lor, zice Domnul.`` |
10 |
,,Vai de mine, mamă, că m`ai născut, pe mine, om de ceartă și de pricină pentru toată țara! Nu iau cu împrumut, nici nu dau cu împrumut, și totuș toți mă blastămă! |
11 |
Domnul a răspuns: ,,Da, vei avea un viitor fericit; da, voi sili pe vrăjmaș să te roage, la vreme de nenorocire și la vreme de necaz! |
12 |
Poate ferul să frîngă ferul dela miazănoapte și arama? |
13 |
Averile și comorile tale le voi da pradă fără despăgubire, din pricina tuturor păcatelor tale, pe tot ținutul tău. |
14 |
Te voi duce rob la vrăjmașul tău într`o țară, pe care n`o cunoști, căci focul mîniei Mele s`a aprins și arde peste voi!`` |
15 |
,,Tu știi tot, Doamne! Adu-ți aminte de mine, nu mă uita, răzbună-mă pe prigonitorii mei! Nu mă lua, după îndelunga Ta răbdare. Gîndește-Te că sufăr ocara din pricina Ta! |
16 |
Cînd am primit cuvintele Tale, le-am înghițit; cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele, căci după Numele Tău sînt numit, Doamne, Dumnezeul oștirilor! |
17 |
N`am șezut în adunarea celor ce petrec, ca să mă veselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umplusei de mînie. |
18 |
Pentruce nu mai contenește suferința mea? Pentruce mă ustură rana și nu vrea să se vindece? Să fii Tu pentru mine ca un izvor înșelător, ca o apă, care seacă?`` |
19 |
,,Deaceea așa vorbește Domnul: ,Dacă te vei lipi iarăș de Mine, îți voi răspunde iarăș, și vei sta înaintea Mea; dacă vei despărți ce este de preț de ce este fără preț, vei fi ca gura Mea. Ei să se întoarcă la tine, nu tu să te întorci la ei! |
20 |
Te voi face pentru poporul acesta ca un zid tare de aramă; ei se vor război cu tine, dar nu te vor birui; căci Eu voi fi cu tine, ca să te scap și să te izbăvesc, zice Domnul.`` |
21 |
,,Te voi izbăvi din mîna celor răi, și te voi scăpa din mîna asupritorilor.`` |