Cintarea cintarilor
Capitol 5 | |
1 |
Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... -Mîncați, prieteni, beți și îmbătați-vă de dragoste! - |
2 |
Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: ,,Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionții îmi sînt plini de picurii nopții.`` - |
3 |
,,Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăș? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăș? |
4 |
Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, și mi -a fost milă de el atunci. |
5 |
M`am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului. |
6 |
Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi -a răspuns. |
7 |
Păzitorii cari dau ocol cetății m`au întîlnit; m`au bătut, m`au rănit; mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri. |
8 |
Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiți pe iubitul meu, ce -i veți spune?... Că sînt bolnavă de dragoste! - |
9 |
Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, de ne rogi așa de fierbinte? - |
10 |
Iubitul meu este alb și rumen, osebindu-se din zece mii. |
11 |
Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca niște valuri, sînt negre cum e corbul. |
12 |
Ochii lui sînt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor, scăldați în lapte, și odihnindu-se în fața lui plină. |
13 |
Obrajii lui sînt ca niște straturi de mirezme, în cari cresc saduri mirositoare; buzele lui sînt niște crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă. |
14 |
Mînile lui sînt niște inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu pietre de safir; |
15 |
picioarele lui sînt niște stîlpi de marmoră albă, așezați pe niște temelii de aur curat. Înfățișarea lui este ca Libanul, pare un tînăr ales ca cedrii. |
16 |
Cerul gurii lui este numai dulceață și toată ființa lui este plină de farmec. Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! - |