A r c h e u s . r o

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu știi ce poate aduce o zi. -

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Piatra este grea, și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Furia este fără milă și mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. -

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. -

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său.

Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. -

Omul chibzuit vede răul și se ascunde; dar proștii merg spre el și sînt pedepsiți. -

Ia -i haina, căci s`a pus chezaș pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineață, este privită ca un blestem. -

O strașină, care picură necurmat într`o zi de ploaie, și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Cine o oprește, parcă oprește vîntul, și parcă ține untdelemnul în mîna dreaptă. -

După cum ferul ascute ferul, tot așa și omul ațîță mînia altui om. -

Cine îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, și cine-și păzește stăpînul va fi prețuit. -

Cum răspunde în apă fața la față, așa răspunde inima omului inimii omului. -

După cum locuința morților și adîncul nu se pot sătura, tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor, nebunia tot n`ar ieși din el. -

Îngrijește bine de oile tale, și ia seama la turmele tale.

Căci nici o bogăție nu ține vecinic, și nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeața nouă, și ierburile de pe munți sînt strînse. -

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, și țapii pentru plata ogorului;

laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, și pentru întreținerea slujnicelor tale.