Psalmii
Capitol 137 | |
1 |
Pe malurile rîurilor Babilonului, ședeam jos și plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion. |
2 |
În sălciile din ținutul acela ne atîrnaserăm arfele. |
3 |
Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cîntări, și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntați-ne cîteva din cîntările Sionului!`` - |
4 |
Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin? |
5 |
Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei! |
6 |
Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! |
7 |
Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeți -l, radeți -l din temelii!`` |
8 |
Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! |
9 |
Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, și -i va zdrobi de stîncă! |