A r c h e u s . r o

(Către mai marele cîntăreților. Se cîntă ca ,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m`ai părăsit, și pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuți și fără s`asculți plîngerile mele?

Strig ziua, Dumnezeule, și nu-mi răspunzi: strig și noaptea, și tot n`am odihnă.

Totuș Tu ești Cel Sfînt, și Tu locuiești în mijlocul laudelor lui Israel.

În Tine se încredeau părinții noștri: se încredeau, și -i izbăveai.

Strigau către Tine, și erau scăpați; se încredeau în Tine, și nu rămîneau de rușine.

Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor și disprețuit de popor.

Toți ceice mă văd își bat joc de mine, își deschid gura, dau din cap și zic:

,,S`a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubește!`` -

Da, Tu m`ai scos din pîntecele mamei, m`ai pus la adăpost de orice grijă la țîțele mamei mele;

de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

Nu Te depărta de mine, căci s`apropie necazul, și nimeni nu-mi vine în ajutor.

O mulțime de tauri sînt împrejurul meu, niște tauri din Basan mă înconjoară.

Își deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîșie și răcnește.

Am ajuns ca apa, care se scurge, și toate oasele mi se despart; mi s`a făcut inima ca ceara, și se topește înlăuntrul meu.

Mi se usucă puterea ca lutul, și mi se lipește limba de cerul gurii: m`ai adus în țărîna morții.

Căci niște cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiți dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile și picioarele:

toate oasele aș putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc și mă privesc;

își împart hainele mele între ei, și trag la sorț pentru cămașa mea.

Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu!

Scapă-mi sufletul de sabie, și viața din ghiarele cînilor!

Scapă-mă din gura leului, și scoate-mă din coarnele bivolului!

Voi vesti Numele Tău fraților mei, și Te voi lăuda în mijlocul adunării.

Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați -L! Voi toți, sămînța lui Iacov, slăviți -L! Cutremurați-vă înaintea Lui, voi toți, sămînța lui Israel!

Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște necazurile celui nenorocit, și nu-Și ascunde Fața de el, ci îl ascultă cînd strigă către El.

În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: și-mi voi împlini juruințele în fața celor ce se tem de Tine.

Cei săraci vor mînca și se vor sătura, ceice caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!

Toate marginile pămîntului își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

Căci a Domnului este împărăția: El stăpînește peste neamuri.

Toți cei puternici de pe pămînt vor mînca și se vor închina și ei; înaintea Lui se vor pleca toți ceice se pogoară în țărînă, ceice nu pot să-și păstreze viața.

O sămînță de oameni li va sluji; și se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei.

Aceștia vor veni și vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naște.