Numeri 10

Numeri

Capitol 11

1

Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S`a mîniat. S`a aprins între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberii.

2

Poporul a strigat către Moise. Moise s`a rugat Domnului, și focul s`a stins.

3

Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei.

4

Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plîngă, și să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm?

5

Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi.

6

Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.``

7

Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul.

8

Poporul se risipea și o strîngea, o măcina la rîșniță, sau o pisa într`o piuă; o fierbea în oală, și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.

9

Cînd cădea roua noaptea în tabără, cădea și mana.

10

Moise a auzit pe popor plîngînd, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. Mînia Domnului s`a aprins cu tărie. Moise s`a întristat,

11

și a zis Domnului: ,,Pentru ce mîhnești Tu pe robul Tău, și pentru ce n`am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg?

12

Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: ,Poartă -l la sînul tău, cum poartă doica pe copil,` pînă în țara pe care ai jurat părinților lui că i -o vei da?

13

De unde să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plîng la mine, zicînd: ,Dă-ne carne ca să mîncăm!`

14

Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.

15

Decît să Te porți așa cu mine, mai bine omoară-mă, Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd nenorocirea.``

16

Domnul a zis lui Moise: ,,Adună la Mine șaptezeci de bărbați, dintre bătrînii lui Israel, din cei pe cari -i cunoști ca bătrîni ai poporului și cu putere asupra lor; adu -i la cortul întîlnirii, și să se înfățișeze acolo împreună cu tine.

17

Eu Mă voi pogorî, și îți voi vorbi acolo; voi lua din duhul care este peste tine, și -l voi pune peste ei ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului, și să n`o porți tu singur.

18

Să spui poporului: ,Sfințiți-vă pentru mîne, și aveți să mîncați carne, fiindcă ați plîns în auzul Domnului, și ați zis: ,Cine ne va da carne să mîncăm? Căci noi o duceam bine în Egipt!` Domnul vă va da carne, și veți mînca.

19

Aveți să mîncați carne, nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici două zeci de zile,

20

ci o lună întreagă, pînă vă va ieși pe nări, și vă veți scîrbi de ea, pentrucă n`ați ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru, și pentrucă ați plîns înaintea Lui, zicînd: ,Pentruce am ieșit noi oare din Egipt?.``

21

Moise a zis: ,,Șase sute de mii de oameni cari merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sînt eu, și Tu zici: ,Le voi da carne, și vor mînca o lună întreagă!`

22

Putem tăia oare atîtea oi și atîția boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toți peștii mării, ca să le ajungă?``

23

Domnul a răspuns lui Moise: ,,Nu cumva s`a scurtat oare mîna Domnului? Vei vedea acum dacă ceeace ți-am spus se va întîmpla sau nu.``

24

Moise a ieșit, și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat șaptezeci de bărbați din bătrînii poporului, și i -a pus în jurul cortului.

25

Domnul S`a pogorît în nor, și a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el, și l -a pus peste cei șaptezeci de bătrîni. Și de îndată ce duhul s`a așezat peste ei, au început să proorocească; dar după aceea n`au mai proorocit.

26

Doi oameni, unul numit Eldad, și altul Medad, rămăseseră în tabără, și duhul s`a așezat și peste ei; căci erau dintre cei scriși, măcar că nu se duseseră la cort. Și au început să proorocească și ei în tabără.

27

Un tînăr a alergat și a dat de știre lui Moise, zicînd: ,,Eldad și Medad proorocesc în tabără.``

28

Și Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereța lui, a luat cuvîntul, și a zis: ,,Domnule Moise, oprește -i.``

29

Moise i -a răspuns: ,,Ești gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din prooroci, și Domnul să-Și pună Duhul Lui peste ei!``

30

Apoi Moise s`a întors în tabără, el și bătrînii lui Israel.

31

Domnul a făcut să sufle de peste mare un vînt, care a adus prepelițe, și le -a răspîndit peste tabără cale cam de o zi într`o parte și cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberii. Aveau o înălțime de aproape doi coți dela fața pămîntului.

32

În tot timpul zilei aceleia și toată noaptea, și toată ziua următoare, poporul s`a sculat și a strîns prepelițe; cel ce strînsese cel mai puțin avea zece omeri. Ei și le-au întins în jurul taberii.

33

Pe cînd carnea era încă în dinții lor, fără să fie mestecată, Domnul S`a aprins de mînie împotriva poporului; și Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare.

34

Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentrucă acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă.

35

Dela Chibrot-Hataava, poporul a plecat la Hațerot, și s`a oprit la Hațerot.

Numeri 12