|
|
||
Vezi și:PLUTONIER,
SUPERIORITATE,
BOLTĂ,
BRAȚ,
BUST,
CALOTĂ,
CORNIȘĂ,
CORONAMENT,
DOCTOR,
FRUNTE
... Mai multe din DEX...
SUPERIOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SUPERIÓR, -OÁRĂ, superiori, -oare, adj. 1. Care ocupă un loc în spațiu deasupra altuia; de sus. ** (Muz.) Registru superior = registru care cuprinde sunetele cele mai înalte ale vocii sau ale unui instrument. ** (Despre cursul apelor curgătoare) Care se află mai aproape de izvor decât de vărsare. 2. Care are sau ocupă un rang sau o demnitate mai mare în raport cu altcineva. ** Ofițer superior = ofițer cu un grad înalt (de la maior în sus). Animal superior = animal care ocupă locul cel mai evoluat pe scara zoologică. Învățământ superior = treaptă a învățământului care urmează după învățământul liceal, cuprinzând universități și institute, în care se predau cunoștințe speciale, aprofundate, menite să formeze specialiști cu o înaltă calificare. (În vechea organizare a învățământului) Curs superior = ciclu de învățământ cuprinzând ultimele trei (sau patru) clase din cursul de șapte (sau de opt) ani ai liceului. ** (Substantivat) Calificativ atribuit unei persoane încadrate într-o ierarhie, în raport cu cei pe care îi are în subordine. 3. Care este de calitate mai bună; care se distinge de ceilalți prin merite deosebite. [Pr.: -ri-or] - Din lat. superior, fr. supérieur.Sursa : DEX '98 Superior ≠ inferiorSursa : antonime SUPERIÓR s. v. egumen, stareț.Sursa : sinonime SUPERIÓR adj., s. 1. adj. v. selecționat. 2. adj. v. fin. 3. adj. (livr.) preeminent. (\~ ca valoare, rang etc.) 4. s. șef. (\~ul și subalternii.) 5. adj. v. deosebit. 6. adj. evoluat. (Stadiu \~ de dezvoltare.) 7. adj. v. ridicat.Sursa : sinonime superiór adj. m. (sil. -ri-or), pl. superióri; f. sg. superioáră, pl. superioáreSursa : ortografic SUPERI//ÓR^1 \~oáră (\~óri, \~oáre) 1) Care se găsește în partea de sus; situat deasupra. Strat \~. * Membre \~oare mâinile la om. Curs \~ al unei ape curgătoare sector care se află mai aproape de izvor decât de vărsare. 2) Care ocupă treapta cea mai înaltă într-o ierarhie; suprem; prim. Calitate \~oară. * Ofițer \~ ofițer cu grad mai înalt decât al căpitanului. Animal \~ (sau plantă \~oară) animal (sau plantă) care se află pe treapta cea mai avansată a unei evoluții. 3) Care a atins un nivel înalt de evoluție; cu o evoluție avansată. Vegetație \~oară. 4) (despre persoane și despre manifestările lor) Care denotă cunoștințe, merite, forță mai mare (în raport cu alții). Spirit \~. [Sil. -ri-or] /<lat. superior, fr. supérieurSursa : NODEX SUPERI//ÓR^2 \~oáră (\~óri, \~oáre) m. și f. Persoană care deține un post sau o funcție mai mare în raport cu altele din subordinea sa; șef. [Sil. -ri-or] /<lat. superior, fr. supérieurSursa : NODEX SUPERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. Așezat în partea de sus; deasupra, de sus. ** (Despre cursuri de apă) Care se află spre izvor. 2. Care are un loc înalt (într-o ordine, într-o ierarhie). 3. Care se distinge, se deosebeşte prin calități, prin merite deosebite; care este la un nivel mai înalt. ** Matematici superioare = parte a matematicii care foloseşte metode de cercetare foarte complexe. // s.m. și f. Cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie față de cei pe care îi are în subordine; cel care are un grad mai mare decât altul. [Pron. -ri-or. / cf. lat. superior, fr. supérieur].Sursa : neologisme SUPERIÓR, -OÁRĂ I. adj. 1. așezat în partea de sus; deasupra. * (despre cursuri de apă) spre izvor. 2. care are un loc înalt (într-o ierarhie). 3. care se distinge prin calități, prin merite deosebite. * la un nivel mai înalt. o matematici õare = parte a matematicii care foloseşte metode de cercetare foarte complexe; învățământ ~ = treaptă a învățământului care urmează după cel liceal; studii õare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decât altul. (< lat. superior, fr. supérieur)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUPERIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 110 pentru SUPERIOR. Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre ... de sută și al procurării repezi a mijloacelor tehnice de lucru pentru capetele geniale. „Profesorulâ€� contemporan, dacă e de fapt un om superior, nu mai e astăzi un infailibil profet de sentințe revelate, ci un „prospectorâ€� de aur și diamante în stâncosul pustiu al neînțelepciunii omenești. Ca ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ... Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ... Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină ... vine variola și apoi vaccina. Și în adevăr după atâta calamitate, județul Teleorman, tare în principii, a primit în fine dela serviciul sanitar superior o întreagă brigadă de vaccinatori, care, după afirmația onor. șef. dr. Felix, a și făcut în trei săptămâni până azi vreo 26.000 ... Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ... Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X Paul Zarifopol - Caragiale şi Domnul X Caragiale și Domnul X de Paul Zarifopol Ah! Domnule X... cine ești? ...D-ta trebuie să fii un om sever, așa-mi închipuiesc eu; când îți cade ceva scris în mână, trebuie să ții sprâncenele tare-ncruntate... D-ta ești un om nu numai învățat, dar și cult... D-ta, afară de prodigioasa noastră literatură națională, trebuie să mai cunoști din literatura universală, măcar pe cea europeană. D-ta trebuie să fi având gust subțire și simțire adâncă... D-ta, așa-mi închipuiesc eu, trebuie să fii mai-nainte om și pe urmă român (că se întâmplă uneori și alminterea); prin urmare, d-ta, român firește, trebuie românește să judeci omenește. Da, fără îndoială: Caragiale râde de Domnul X, încărcându-l cu atâtea daruri; totuși, nu e de loc glumă că, pe Caragiale, Domnul X totdeauna l-a tratat foarte sever și de sus. Hm! ce atâta vorbă pentru niște comedioare...! am auzit zicând, acum douăzeci de ani, pe unul dintre junii eroi ai democrației, cum se zice, române, care pe atunci se umfla într-o nouă înflorire, elegantă și importantă. Era un om cu deosebire iritabil tânărul care descoperea cu ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii şi literaturii Dl Panu asupra criticii și literaturii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Cuprins 1 I - CRITICA MODERNĂ 2 II - EPOCI ȘI CURENTE LITERARE 3 III - EMINESCU ȘI CURENTUL EMINESCIAN 4 IV - REMEDIUL DLUI PANU 5 V - CE-I DE FĂCUT? I - CRITICA MODERNĂ În foaia săptămânală Epoca literară au apărut patru articole intitulate Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce ... Urmuz - Fuchsiada Fuchsiada de Urmuz Poem eroico-erotic și muzical, în proză Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală... După aceea Fuchs se duse direct la Conservator... Aci luă forma de acord perfect și după ce, din modestie de artist, stătu mai întâi trei ani ascuns în fundul unui pian, fără să îl știe nimeni, ieși la suprafață și în câteva minute termină de studiat armonia și contrapunctul și absolvi cursul de piano... Apoi se dete jos, dar, în contra tuturor așteptărilor sale, constată cu regret că două din sunetele ce îl compuneau, alterându-se prin trecere de timp, degeneraseră: unul, în o pereche de mustăți cu ochelari după ureche, iar altul, în o umbrelă - cari împreună cu un sol diez ce îi mai rămase, dădură lui Fuchs forma precisă, alegorică și definitivă... Mai târziu, la pubertate - zice-se - îi mai crescu lui Fuchs și un ... Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ... Cincinat Pavelescu - Lui N. Titulescu ... Dai libertate lui Bujor; Și prin jurnal omorâtor Garda de fier e dizolvată. II Nicu nu-i om să dea cu barda, Prea-i diplomat superior Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPERIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 380 pentru SUPERIOR. ... PLUTONIÉR , plutonieri , s . m . Grad de subofițer imediat superior sergentului - major ; persoană care are acest grad . Plutonier - major = grad de subofițer imediat superior plutonierului ; persoană care are acest grad . Plutonier adjutant = cel mai mare grad de subofițer , imediat superior ... SUPERIORITÁTE s . f . Stare a ceea ce este superior ; faptul de a fi superior ; atitudine ( trufașă ) a celui ce se crede sau este superior BÓLTĂ , bolți , s . f . 1. Zidărie sau construcție cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus . 2. ( În sintagmele ) Boltă craniană = partea superioară a cutiei craniene . Boltă palatină = palat ^1 , cerul - gurii . 3. ( Reg . ) Prăvălie , dugheană . [ Var . : ( reg . ) boáltă s . ... BRAȚ , brațe , s . n . 1. Segment al membrului superior cuprins între cot și umăr ; partea de la umăr până la încheietura mâinii ; p . ext . membrul superior al corpului omenesc . 2. Cantitate care se poate cuprinde și duce în brațe ( 1 ) . Un braț de fân . 3. Fig . ( În sintagma ) Brațe de muncă ... BUST ^2 s . n . Dispozitiv pentru măsurarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării . BUST ^1 , busturi , s . n . 1. Partea superioară a corpului omenesc . 2. Sculptură sau ( impr . ) pictură care reprezintă partea superioară a corpului CALÓTĂ , calote , s . f . 1. Fiecare dintre cele două părți obținute prin tăierea unei sfere cu un plan . 2. Boltă a cărei suprafață interioară are , în secțiune , forma unui semicerc . 3. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă ; p . ext . piesă tehnică asemănătoare cu o calotă sferică . 4. Partea de deasupra a unei pălării , care acoperă capul și este mărginită de boruri . 5. ( În sintagma ) Calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene . 6. ( În sintagma ) Calotă glaciară = masă de gheață care acoperă porțiuni mari în regiunile polare sau părțile superioare ale munților CORNÍȘĂ , cornișe , s . f . 1. Partea superioară , ieșită în afară și ornamentată , a zidului unei construcții , având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor . 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament , o mobilă etc . , având rol decorativ . 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte , a unei faleze etc . [ Var . : corníce s . CORONAMÉNT , coronamente , s . n . 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri , a unei porți etc . 2. Partea superioară a unui chei , a unui dig , a unui zid de sprijin , executată , de obicei , din piatră fățuită . 3. Coroană ( ... care se ocupă cu vindecarea , tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale ; medic . 2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior ; persoană care are acest titlu . 3. ( Fam . ) Persoană foarte pricepută într - un domeniu . 4. ( Bot . , reg . ; în forma doftor ) Arbust mediteraneean și tropical din care ... FRÚNTE , frunți , s . f . 1. ( La oameni ) Partea superioară a feței , formată din osul frontal , cuprinsă între sprâncene și păr și mărginită lateral de tâmple ; ( la animale ) partea dinainte a capului , imediat deasupra ochilor . 2. Cap ; față , chip . 3. Fig . ( Adesea articulat ) Tot ce e mai bun , mai ales , mai de seamă , ceea ce e de calitate superioară ; persoană care se distinge , care se relevă primul ( dintre Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||