|
|
||
Vezi și:FĂLCEA,
ÎMBRĂȚIȘA,
BRĂȚIȘOR,
BRAHIAL,
BRASARDĂ,
FOFEAZĂ,
RĂSTIGNI,
RIDICA,
ÎMBRĂȚIȘARE,
ÎNCLEȘTA
... Mai multe din DEX...
BRAȚ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRAȚ, brațe, s.n. 1. Segment al membrului superior cuprins între cot și umăr; partea de la umăr până la încheietura mâinii; p. ext. membrul superior al corpului omenesc. * Loc. adv. În brațe = cu brațele petrecute în jurul corpului cuiva (spre a-l strânge la piept sau spre a-l purta pe sus). (Braț) la braț (sau de braț) = cu brațul trecut pe sub brațul altuia. * Expr. A da (sau a oferi, a lua cuiva) brațul = a trece brațul sub brațul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus. A duce (pe cineva) de (sau la) braț = a sprijini pe cineva, ducându-l de braț. (A primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = (a primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere. A lua (pe cineva sau ceva) în brațe = a apăra, a susține, a lăuda (pe cineva sau ceva). A fi brațul (drept al) cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A ajunge (sau a aduce, a arunca pe cineva) în brațele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreția cuiva. 2. Cantitate care se poate cuprinde și duce în brațe (1). Un braț de fân. 3. Fig. (În sintagma) Brațe de muncă = muncitori. 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu brațul (1). ** Element solid al unui sistem tehnic, solidar sau articulat la un capăt cu sistemul respectiv și care serveşte la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei mișcări. 5. Parâmă legată la capătul unei vergi și care serveşte la manevrarea laterală a acesteia. 6. Distanța de la un punct fix la linia de acțiune a unei forțe. 7. Ramificație a cursului principal al unei ape curgătoare. * Braț mort = ramificație părăsită a unei ape, alimentată numai la revărsări. - Lat. brachium.Sursa : DEX '98 BRAȚ s. 1. (ANAT.) mână, (înv. și reg.) brâncă. (A duce pe cineva de \~.) 2. (GEOGR.) ramificație, (pop.) crac. (\~ al unei ape curgătoare.) 3. (TEHN.) pârghie. (\~ al unei balanțe.) 4. (TEHN.) crac, margine, mână, mâner, pervaz, spetează, (reg.) condac, cotoi. (\~ la ferăstrău.) 5. (TEHN.) chingă, coardă, spetează, stinghie, (pop.) curmeziș. (\~ la podul coșului morii.) 6. v. bată. 7. (TEHN.) furcă, mână, stâlp, (reg.) ciocan, cujbă. (\~ la războiul de țesut.)Sursa : sinonime braț s. n., pl. bráțeSursa : ortografic BRAȚ \~e n. 1) Parte a mâinii, cuprinsă între umăr și cot. 2) Membru superior al corpului omenesc; mână. A ține în \~e. A prinde în \~e. * A strânge în \~e a îmbrățișa. A duce de \~ (pe cineva) a sprijini (pe cineva). A sta cu \~ele încrucișate a nu face nimic; a sta degeaba. A primi (pe cineva) cu \~ele deschise a primi (pe cineva) cu mare bucurie și plăcere. A fi \~ul drept al cuiva a fi omul de încredere al cuiva. \~e de muncă totalitate a persoanelor care dispun de capacitate de muncă. 3) Cantitate (de ceva) care poate fi dusă de un om cu brațele. Un \~ de fân. 4) Parte a unui obiect, a unei unelte, mașini etc., care se aseamănă prin formă și funcție cu brațul. \~ul unei macarale. \~ele unui fotoliu. 5) Ramificație a unui curs de apă. /<lat. brachiumSursa : NODEX BRAȚ s.n. (Mar.) Manevră curentă folosită la orientarea unei vergi în plan orizontal pentru ca velele să ocupe o anumită poziție față de direcția vântului. [Var. bras s.n. / < engl. brace, fr. bras].Sursa : neologisme BRAȚ s. n. 1. (mar.) manevră curentă care serveşte la brațarea vergilor. 2. (constr.) element rigid, solidarizat sau articulat, care transmite o mișcare sau poartă o sarcină. 3. distanța dintre un punct și linia de acțiune a unei forțe. (< engl. brace, fr. bras)Sursa : neoficial braț (-țe), s.n. - 1. Parte a membrului superior cuprinsă între cot și umăr. - 2. Cantitate de lemne care se poate cuprinde și duce în brațe. - 3. Cantitate mică, în general. - 4. Ramificație a cursului principal al unei ape. - 5. Diferite organe, piese sau instrumente care amintesc de forma sau funcțiile brațului, cum sînt cele ale fotoliului; la războiul de țesut, bara verticală unde se fixează sulul la urzeală; la ferăstrăul de mînă, cele două bare verticale; părțile cleștelui etc. - Mr., megl. braț, istr. br?ț. Lat. brachium (Pușcariu 217; REW 1256; Candrea-Dens., 179; DAR); cf. it. braccio sau brazzo, prov. bratz, fr. bras, cat. bras, sp. brazo, port. braço. Este cuvînt cunoscut în general (ALR 233). Der. brațetă, s.n. sau f., din it. (ven.) brazzeto; brățaț, s.n. (rar., lungime a unui braț); brățiș, adv. (corp la corp); îmbrățișa, vb. (a strînge în brațe; a adopta; a cuprinde), din adv. precedent.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRAȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 795 pentru BRAȚ. Vasile Alecsandri - Cînticul Margaritei Vasile Alecsandri - Cînticul Margaritei Cînticul Margaritei de Vasile Alecsandri Auzit-ai, frate, de un plai frumos Care-n veci răsună de cîntări iubite? Unde se-mpreună cerul luminos Cu albastrul mărei cei nemărginite? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu ! Unde vîntul serii, blînd ca un suspin, Leagănă-n tăcere dalbe flori de aur? Unde pe-ale rodii salbe de rubin Flutură verdeața frunzelor de laur? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu ! Auzit-ai, frate, de acel Bosfor, Ce din valuri iese și s-aruncă-n valuri? Care oglindează ca prin vis ușor Tainice saraiuri și-nverzite maluri ? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu ! Unde călătorul, vesel îngînat, Doarme-n legănarea lungelor caice, Și în altă lume tainic deșteptat, Vede împlinirea viselor ferice? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu ! Auzit-ai, frate, de un plai îngeresc, Unde înflorește scumpa nălucire? Unde a iubirei dar dumnezeiesc Ca cerescul suflet are nemurire? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du- ... ... supără a din stânga. A! care va să zică, atunci — ce e de făcut? E lucru simplu. Lache ia la braț în stânga pe amicul său, care primește bucuros, și așa pornesc înainte, rezemându-se unul de altul în partea piciorului la care nu-i supără ... e când șezi! Și amicul zice: — Și mie mi se pare... Se ridică și, mușcându-și fiecare buza de jos, iar se iau la braț. Spre Cișmegiu.. . Coborând, văd cadre atârnate pe grilajul grădinii... Amândoi, amatori de bele-arte, au deodată acelasi gând: să stea puțin, să se uite la ... încet-încet trec la maidanul Duca. 10 ceasuri. Lache și amicul se dau în leagăn, fiecare întinzând piciorul din partea unde s-au ținut la braț... Pareă vântul face bine, la început... Dar peste câteva momente, cei doi amici se satură de leagăn și pornesc după metoda lor. 1 și jumătate ... — Nu mai mă călca și d-ta, domnule! 4 și jumătate d.a. S-a isprăvit spectacolul... Lache coboară, cu amicul său la braț, cele trei trepte ale vestibulului. Se opresc în fața băncii, pe trotuar. O inspirație trece prin mintea lui Lache: — Hai să ședem! Șed, și ... Ion Luca Caragiale - Bubico Bubico de Ion Luca Caragiale 1901 Nouă ceasuri și nouă minute... Peste șase minute pleacă trenul. Un minut încă și se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon... Trec de colo până colo prin coridor, să văz în care compartiment aș găsi un loc mai comod... Aci. O damă singură, și-fumează, atât mai bine! Intru și salut, când auz o mârâitură și văz apărând dintr-un paneraș de lângă cocoana capul unui cățel lățos, plin de funde de panglici roșii și albastre, care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânii-si. - Bubico! zice cocoana... șezi mumos, mamă! "Norocul meu, gândesc eu, să trăiesc bine!... Lua-te-ar dracul de javră!" Bubico se liniștește puțin; nu mai latră; își retrage capul în paneraș, unde i-l acopere iar cocoana cu un tărtănaș de lână roșie; dar tot mârâie înfundat... Eu, foarte plictisit, mă lungesc pe canapeaua din fața cocoanii și-nchiz ochii. Trenul a pornit... Prin coridor umblă pasajeri și vorbesc. Bubico mârâie arțăgos. - Biletele, domnilor! zice conductorul, intrând cu zgomot în compartimentul nostru. Acum Bubico scoate ... Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Muncitorul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție „Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ; Dar, vai ! l-a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte, De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace La bunu-ți Creator !» Și biata maică-atuncea, în lacrimi și sudoare, Cu mine-nsărcinată, privea la el cum moare. Apoi groapa-i săpă... Fără nimic de hrană rămase-n văduvie, Și nu putea să lupte cu iasma Sărăcie, Ce și mai rău turbă... Puțin după aceasta, în ziua sorocită, Prin munci m-aduse-n lume, flămîndă, părăsită, Săraca măiculiță ! Plîngea pe două paie pe care mă născuse ; Căci n-avea fașe, mica ; acum întîi făcuse ; N-avea nici cîrpuliță ! Apoi vărsa ea lacrimi cu mult și mai amare, Văzînd că-i seacă pieptul, că ... Dimitrie Anghel - Darul valurilor ... Dimitrie Anghel - Darul valurilor Darul valurilor de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 4 feb. 1907 Azi am găsit pe dună un braț alb de statuie, Un braț furat de valuri de cine știe unde..., Al cui a fost odată, cine-ar putea să spuie, Când a căzut în ... Gheorghe Asachi - Sirena lacului ... ogur. Cînd, prin vuietul vuios, Din prelucă parcă cheamă Plînsul cel mai dureros Unui prunct ce-i făr' de mamă, Că un casnic îndurat În braț pruncul a luat. Lîngă lac el a stătut Cu cea sarcină duioasă, Unde ramura-a țesut O camară-ntunecoasă ... un crin Și mănoase două mere ; De la brîu rămasă-n jos Forma peștelui solzos. De mal al acestui riu Sirena s-apropiază, Luă-n braț pe al ei fiiu Și la sîn îl tupilează ; „Nani, nani, dorul meu, Nani, a ta mamă-s eu !â€� După ce ... ... mă umpluse de geniu și de putere creatoare. Astfel îmbrățișați, aruncai neagra și strălucita mea mănta peste umerii ei albi, i-nconjurai talia c-un braț, strângând-o tare la pieptul și la gura mea, iar cu cealaltă mână fluturând cealaltă parte a mantalei ne ridicam încet, încet prin ... Constantin Negruzzi - Potopul Potopul de Constantin Negruzzi Curier de ambe sexe , nr. 1, noiembrie 1837 În ziua aceea s-au desfăcut toate izvoarele adâncului, și jgheaburile cerului s-au deschis. Facere, cap.7 Negur-amenințătoare orizonul învălise, Iar prin nădușitul aer vântul ager vâjia, După nouri groși și negri soarele-acum asfințise, Și scaldată-n sânge luna în prejma lui răsărea. Iată mare întuneric preste univers se lasă, Și grozavul ceresc tunet începu a bubui, Tot pământul se clătește; marea din matca sa iasă; Preste lumea vinovată năvălind a se lăți. Bolta cerului se sparge subt a apei greutate, Ploaia se aruncă râuri ca pe gura unui scoc, Sate, târguri și orașe, cetăți, turnuri înecate, Se văd numai când prin nouri își fac fulgerele loc. Dumnezeu apucă-n mână paloșul de răzbunare, El e mult-îndurătorul, dar și drept-judecător, Vrea să pedepsească lumea pentru-a sfintei legi calcare, Și sumețul om să vadă că-i un vierme muritor! Munții, măgurile nalte sta subt apă îngropate, Undele spăimântătoare preste ele s-arunca; Numai a unei stânci creștet prin talazele turbate Precum un uriaș strașnic din adâncuri s-arăta. Vălmășală ... ... dojenește când șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-n luntru... auzi pasuri ce coboară... Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tânăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri se desface-acum ... Mihai Eminescu - Scrisoarea IV ... îl dojenește cînd șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-nluntru… auzi pasuri ce coboară… Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături… le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tînăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri se desface-acum ... ... albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRAȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 103 pentru BRAȚ. FĂLCEÁ , fălcele , s . f . Fiecare dintre : a ) cele două tălpi ale saniei ; b ) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut ; c ) cele două scândurele între care intră limba meliței ; d ) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului ; e ) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap ( când se înjugă patru boi ) ; f ) cele două brațe de lemn ale piscului ( la car ) ; g ) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier . - Falcă + suf . - ÎMBRĂȚIȘÁ , îmbrățișez , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) cuprinde , a ( se ) înlănțui cu brațele , a ( se ) strânge în brațe ( în semn de afecțiune ) . 2. Tranz . Fig . A cuprinde dintr - o aruncătură de ochi . 3. Tranz . Fig . A - și însuși o idee , o doctrină , o ... BRĂȚIȘÓR , brățișoare , s . n . Diminutiv al lui braț . - Braț BRAHIÁL , - Ă - Ă . brahiali , - e , adj . Care aparține brațelor , privitor la brațe . Mușchi brahiali . [ Pr . : - hi - BRASÁRDĂ , brasarde , s . f . 1. Fâșie de pânză sau de stofă care se trece în jurul brațului pentru a indica calitatea unei persoane ; banderolă . 2. Parte a armurii care protejează ... FOFEÁZĂ , fofeze , s . f . Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț : a ) aripa unei ferestre , a unei uși sau a unei porți ; b ) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui ... RĂSTIGNÍ , răstignesc , vb . IV . Tranz . 1. A ucide în chinuri pe cineva ( mai ales în antichitate ) , pironindu - l cu brațele și cu picioarele pe o cruce ; a crucifica . 2. A întinde cuiva brațele în lături ( pentru a - l RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre ... ÎMBRĂȚIȘÁRE , îmbrățișări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbrățișa și rezultatul ei ; cuprindere în brațe ; p . ext . mângâiere . [ Var . : ( reg . ) îmbrățoșáre s . f . ] - V. ÎNCLEȘTÁ , încleștez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge puternic , ca un clește ; a ( se ) înțepeni . 2. Refl . A se agăța cu desperare ( de ceva ) , a se prinde puternic ( cu mâinile , cu brațele ) de ceva ; a rămâne prins de ceva ( sau de cineva ) . 3. Refl . recipr . A se lupta cu îndârjire , corp la corp ; a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||