|
|
||
Vezi și:ARCATURĂ,
ARHIVOLTĂ,
GLABELĂ,
INCISIV,
LOGGIA,
MASETER,
NIȘĂ,
ORTODONȚIE,
ORTODONTOLOGIE,
ORTOGENIE
... Mai multe din DEX...
ARCADĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ARCÁDĂ, arcade, s.f. 1. Element arhitectural format din unul sau din mai multe arce și din elementele care le susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Formație anatomică în formă arcuită; (în special) proeminență curbă la baza osului frontal, situată deasupra fiecărei orbite. - Din fr. arcade.Sursa : DEX '98 ARCÁDĂ s. 1. (CONSTR.) arc, boltă, boltitură, (înv.) sclip. (\~ la o construcție.) 2. (GEOL.) portal.Sursa : sinonime arcádă s. f., g. -d. art. arcádei; pl. arcádeSursa : ortografic ARCÁD//Ă \~e f. 1) Element arhitectonic format din unul sau mai multe arcuri și din elemente care îl susțin (coloane, stâlpi, ziduri etc.). 2) Formație anatomică în formă de arc. \~a ochiului. [G.-D. arcadei]/Sursa : NODEX ARCÁDĂ s.f. 1. (Arhit.) Deschizătură (sprijinită de obicei pe coloane) formată dintr-un arc în partea sa superioară. 2. Porțiune anatomică (osoasă} în formă de arc; (spec.) partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului. 3. (Geol.) Microrelief de forma unui arc suspendat; portal. 4. (Rar) Acoladă. [< fr. arcade].Sursa : neologisme ARCÁDĂ s. f. 1. element de arhitectură dintr-un arc și din elementele care îl susțin. * motiv decorativ constând din înscrierea ritmică a unor arce de cerc. 2. porțiune anatomică (osoasă) în formă de arc; partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului. 3. (geol.) microrelief de forma unui arc suspendat; portal. 4. fiecare dintre părțile unei șei, sub formă de punți arcuite. (< fr. arcade)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ARCADĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ARCADĂ. Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii ... a prins să bată. Și în sunetul unei muzici line, ca venită de departe, din altă odaie, din ceasornicul vechi ce închipuia un castel, o arcadă s-a deschis și un alai de nuntă, îmbrăcat în haine tiroleze, un alai de păpuși de porțelan, cu ghirlănzi de flori în ... Dimitrie Anghel - Arca lui Noe ... scînteie, jucător pic de spumă, fluturătoare năframă și albă treflă de lumină, să reapară ducînd înflorita ramură de măslin ce anunță împăcarea. Sub o imensă arcadă făcută din șapte culori, ca sub un uriaș tunel boltit în negrul întunerec al cerurilor, legănata arcă trecu în manifestațiile de bucurie ale ciudatului norod ... Ștefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri) Ştefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri) Apune soarele pe dealuri de Ștefan Petică Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Și răsunând adânc din valuri Doinește-un glas și parc-ar plânge; De simți o caldă adiere Trecând pe fruntea ta curată Ca și o șoaptă care piere Sub bolta serei înstelată, Să știi că-i ruga mea senină, Ca visul nopților de vară, Ce se înalță-n umbra lină În ceasul jertfelor de seară. De vezi plutind pe blonda rază O umbră albă visătoare Și crezi că-i îngerul de pază Cu aripi lungi ocrotitoare, Să nu te-nșeli, căci visu-mi trece În zborul său primăvăratec, Și-i tot așa de alb și rece, Când se înalță singuratec. Spre marea boltă luminoasă. Făcând durerea mai amară Și amintirea mai duioasă În ceasul jertfelor de seară. Și dacă roua clară cade Frumoșii ochi adânci de-i scaldă. Când treci sub vechile arcade În parfumata noapte caldă, Nu-i roua rozelor în floare Căzută-n nopțile cu lună, Nici plânsul dulce de izvoare, Ci e iubirea mea nebună, Căci lacrimi mari și tăinuite Ca roua limpede și rară Coboară-ncet și liniștite În ceasul jertfelor de Alexandru Macedonski - Acșam dovalar Alexandru Macedonski - Acşam dovalar Acșam dovalar de Alexandru Macedonski În Kars, sub cer cu fund de aur, Pe când e soarele-n apus, Încolăcit ca un balaur Pe după deal aproape dus; S-arată-n galbenul ce scade, Topindu-și fața în azur, O minaretă cu arcade Ce predomnește împrejur. O vezi cu alba-i siluetă, Ca o fantasmă sub iașmac, Ce-ascunde forma ei cochetă Și niște ochi ce nu mai tac. În micul ei pridvor de scânduri Apar doi hogi în relief, Din care unul stă pe gânduri, Privind în zarea de sidef. Celalt purtând pe cap turbanul Țesut din verde ibrișim, Psalmodiază Alcoranul ,,Alah abkar! Alah Alexandru Macedonski - La harpă Alexandru Macedonski - La harpă La harpă de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri, o! harpă dezmierdată, Urmează-ți al tău cântec, căci dânsul în veci cată A fi pentru alți secoli melodios și nou! II Șoptească vântu-n frunze c-ajunge pentru tine, Agațe-se iedera de ziduri în ruine, Murmure valul mării c-un zgomotos tumult, Sau tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un suspin? IV A! Nouă nu ne pasă de inime- ... Alexandru Macedonski - Mănăstirea Alexandru Macedonski - Mănăstirea Mănăstirea de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Mănăstirea-și doarme moartea lângă țărm de Acheron... Oglindindu-se în undă, stâlpi ș-arcade se confundă, Pe când clopotu-nviază trăgănat și monoton Un fior ce din aramă zboară-n lung și-n larg pe undă. Pretutindeni e-ntuneric, neagră moarte pretutindeni... -- Sub uitare, ca-ntr-o vată, zace-al traiului transport; S-au dus patimile toate, — voci de tunet sau de grindini, -- Lângă glaucele ape mănăstirea e un port. II Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... -- Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur, Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci. III Și deci iată că de lapte se fac glaucele ape, Balta mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. ... Alexandru Macedonski - Rondelul orașului mic Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului mic Rondelul orașului mic de Alexandru Macedonski Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade, Cu oameni proști, dar cumsecade, Ce nici nu știu că sunt poet. Cu centrul intim și cochet, Și fără case cu arcade; Orașul mic te fură-ncet Cu ale lui tăcute strade. Prin umbra parcului discret, Nu se strecoară mascarade Și nu s-aud în el tirade Despre-al politicii secret. -- Orașul mic te fură- Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ... Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi Duiliu Zamfirescu - Levante şi Kalavryta la Missolonghi Levante și Kalavryta la Missolonghi de Duiliu Zamfirescu Voi, ce-n fața mea, tăcute, mari ruini de amintire, Înălțați zidiri știrbite, triste resturi de mărire, Vorbiți, spuneți, ce e timpul, voi care-ați purtat pe umeri, Veacuri mari ca vecinicia, ani ce nu mai poți să-i numeri! Spune, Zante, unde-i timpul când Byron, în liniștire, Pe-ale mării tale valuri dorul său și-l legăna..., Ș-ale vântului suspine când nebuna sa iubire Cu suspine le-ngâna? Missolonghi, unde-i vremea când pe zidurile tale, Surâzând mureau toți grecii ca eroii din povești? Unde-s sfintele morminte după adormita vale Ce opreau cu-ale lor umbre pe drumeț în a sa cale? Unde-i Botzaris eroul?... — Missolonghi, unde ești? Vântul singur îmi răspunde: “Tot pe lume-i trecătorâ€� Iar pe mare echo strigă, prins de-un val spumegător: “E trecător..., e trecător...â€� I De la Zante care-și scaldă portocalii săi în mare Împrejur, cât vede ochiul în nemărginita zare, N-a purtat vreodată valul, pe-al său braț legănător, Lopătar mai fară grijă, mai frumos decât Levante De la Zante. Către ... Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate Nostalgii de antichitate de Traian Demetrescu În nopțile de vară, cu limpezi zări de-argint, Las orele sub visuri nostalgici de se curmă: Trăesc în alte vremuri, cu veacuri multe-n urmă, — Sînt dragul unei fete frumoase din Corint. Cînd zilele-s senine colind pe sub arcade, Admir statui și temple, nu simt cum zboară clipa; Salut c-un gest molatic pe cetățeanu-Antipa, Ce-nșiră unor tineri prieteni lungi tirade... Nu sînt urît, pe semne, am ochi duioși, statura Subțire, mlădioasă, și dinții mei sînt perle, Căci azi o curtezană, cu ochi ca două stele, Privit-a lung la mine c-un zîmbet cald pe gură. Aseară întîlnit-am, plimbîndu-mă a lene Sub bolta fremătoasă a unor vechi olivi, O ceată de nemernici, bogați și guralivi, Rîzînd de înțeleptul în zdrențe — Diogene! Iar Cinicul privindu-i, clipind ușor din gene, I-a risipit c-o vorbă, cum risipești gunoiul Cu o sunare, — 'n cale-i rostogolind butoiul, S-a dus grăbit s-asculte vorbind pe Antisithene. La un banchet, dăunăzi, ca de-obicei, femeea Dădea prilej de sfadă; Lais ... Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea Vasile Alecsandri - Sânziana şi Pepelea Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri Feerie națională în 5 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.2.1 ARIE 2.2.1.1 I 2.2.1.2 II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.1.1 ARIE 3.1.1.1 I 3.1.1.2 II 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.5.1 ARIE 3.5.1.1 I 3.5.1.2 II 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX 4.10 SCENA X 4.11 SCENA XI 4. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARCADĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ARCADĂ. ARCATÚRĂ , arcaturi , s . f . Element arhitectural alcătuit dintr - o serie de arcade ( ARHIVÓLTĂ s . f . Detaliu de arhitectură , de regulă decorat cu muluri , așezat deasupra unei arcade la o ușă , la o fereastră , la un portal GLABÉLĂ , glabele , s . f . Regiune anatomică situată la rădăcina nasului , între arcadele INCISÍV^2 , - Ă , incisivi , - e , adj . Pătrunzător ; tăios , mușcător . Stil incisiv . INCISÍV^1 , incisivi , s . m . ( Și în sintagma dinți incisivi ) Fiecare dintre dinții lați , cu rădăcinile neramificate , aflați în planul anterior al arcadelor dentare , sus și jos , și folosiți pentru tăierea LÓGGIA s . f . 1. Galerie exterioară încorporată unei clădiri , acoperită și deschisă către exterior printr - un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi . 2. Construcție de tipul loggiei ( 1 ) , independentă sau aparținând parterului unei clădiri , servind și ca MASETÉR , maseteri , adj . Mușchi maseter ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = fiecare din cei doi mușchi fixați la un capăt pe maxilarul inferior și cu celălalt pe arcada zigomatică , cu rol important în ... NÍȘĂ , nișe , s . f . 1. Adâncitură ( dreptunghiulară , în formă de arcadă etc . ) anume lăsată într - un zid , în peretele unei sobe , la o mobilă etc . , în care de obicei se așază obiecte decorative , obiecte de uz ... ORTODONȚÍE s . f . Parte a stomatologiei care asigură așezarea în poziție normală a dinților pe arcadele ORTODONTOLOGÍE s . f . Specialitate a stomatologiei care studiază anomaliile de poziție , dezvoltare etc . a dinților pe arcadele dentare și tratamentul ORTOGENÍE s . f . ( Med . ) Dezvoltare simetrică a arcadelor dentare superioare și inferioare care face posibilă întâlnirea dinților cap la Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||