Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SINE��I
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 506 pentru SINE��I.
I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu ... suspinuri din ce mai tari ieșea : Copila ce de mînă nici cum nu îl lăsase Ca nici odat-acuma de plîns ea se sfîrșea. Aci-i înalță mînă de fruntea ei lipind-o, Aci iar de la frunte la sîn i-o pogora ; Apoi cu-acele lacrămi de dragoste udînd-o Nici cum să se despartă de el nu se-ndura. Cu multele suspinuri și dorul ... blestema minutul în care-o a născut ; Eu nu știu ce-o fi asta, zicea ea cu mirare, Ce-o fi de capu-i, Doamne ? De n-ar fi frun făcut ! El dus a fost ș-aldată pe cîmp pîn la Brăila, Prin munți pîn la Bucegiuri ... atîta de frumoasă Ca zioa acea sfîntă cînd omul se făcu. Ca zioa-n care Domnul țărîna mocirloasă Luînd ființa noastră a plăsmui-i plăcu. Acuma și Florica de visuri dulci de noapte, De frumusețea zilii al ei chip alinat, Se scoală, se gătește, apoi vitele scoate Afară la ...
Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine
... Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Omul care s-a pierdut pe sine de Dimitrie Anghel O perucă, o labă de iepure, un borcănaș cu cold-cream și altul de carmin, iar peste toate, un nor impalpabil de ... gata ceea ce alții gîndise pentru dînsul, să mînuiască așa de frumos o spadă și să rostească așa de înduioșător : "te iubesc !..." victimei pe care i-o imola repertoriul, devenea sinistru și stupid cînd trebuia să iubească în adevăr. Nemaiavînd sufleurul care să-i sufle replĂcele, el devenea mut și fatal, colocviul trebuia să se isprăvească repede-repede, solilocul nefiind permis în dragoste și purtînd un nume destul ... rampă pe care și l-a aprins într-o zi o vecină pe gura ei rumenă, ce nu știuse încă pînă atunci ce-i o labă de iepure, un borcan de cold-cream sau un creion de carmin, l-a făcut să-și lipească fără să vrea ... îi aruncă toată mireasma primăverii în față. Îmboldit, cel ce fusese atîția amorezi și făcuse atîtea victime imaginare, schiță un gest, dar, simțind că nu-i ...
Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul
... Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul Elegie I. Trecutul de Ion Heliade Rădulescu Aură scumpă ce pieptu-mi poartă, Nume prea dulce ce glăsuiesc. Și buza-mi, limba-mi se-nsuflețesc, A ... Ne-arată drumul plin de nevoi. Trece, dar vezi-o că e-nsemnată D-amorul nostru, cel neînvins, Singur e vecinic și neatins De stingătoarea-i mână-ntrarmată. Ici e minutul cel fericit În care-amorul meu te zărește: "Tinere,-mi zice, d-acum trăiește Sub legea singură ce-am sfințit ... Și necălcatul meu jurământ: Credință, dragoste, crezământ Jur ție-n sfânta noastră unire. Și-ndată pacinicul Imeneu Pe capul nostru mâna lui pune, Și înțeleptele-i griji și bune Însânuiește în pieptul meu. Nod și mai tare dup-asta vine, Minuturi sfinte sărbătorim: Cerul ne face părinți să fim, Brațele noastre ... și noi La toamna vieții plină-n nevoi, La bătrânețe tremurătoare. Dar noi nevoia știm să-nlesnim: Unde e pace nu e durere, Dragostea-n sine
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C. Epistolă Dlui I. C. de Grigore Alexandrescu Prietene, mai ții tu minte acele povățuiri Care-mi dai la ale mele trecute nemulțumiri? C-aveai cuvânt, o văz bine ... n-ai cuvânt a zice c-a mea muză n-a făcut, Pentru buna ta plăcere, orice-n mână i-a stătut. Aici nu sunt văi sau dealuri, nu sunt crânguri sau păduri, Care-mpodobesc cu fală sânul veselei naturi, Și de unde ... urât este frumos să-l închipuiesc; Dar măcar deși-nchid ochii, nu pot imita detot, Pe modelul rătăcirii, pe viteazul Don Quichotte Așa mărginit în sine-mi, trăiesc aici ca un sfânt, Și-mpărat al neființei mi se pare cum că sânt; Fericit când se întâmplă, gonit de vrun viscol greu ... vreme, n-a-nvățat a se gândi, Și decât zilele lunii, alta nu doresc a ști. Poate vrei să-i afli-anume, însă alt nu pot să-ți spui, Decât că fieștecare e copil al mumei lui. Nu de mult, unul dintr-înșii părăsise-al ... ...
... Mihai Eminescu - Satira I Satira I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte ... mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei ... aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe, De a pururi, pretutindeni, în ... a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege... Dar afară de acestea, vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina
... Mihai Eminescu - Scrisoarea I Scrisoarea I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte ... mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei ... aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe, De a pururi, pretutindeni, în ... a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege... Dar afară de acestea, vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"
... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" de Grigore Alexandrescu Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător ... primăverii, ce ai darul a plăcea, A fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea, Care lucruri mici de sine știi să le mărești frumos, Și să nu zici niciodată cuvânt ce-ar fi de prisos, Dacă mai gândești și astăzi cum atuncea socoteai, Când ... a-ți vorbi de folosul bunelor tale poveți, La a mea nedeslușire, alerg încă să mă-nveți. Când nențeleasa natură, din sânu-i cel roditor, Cu talentul poeziei naște pe un muritor, (Fără să mergem departe, atât aș dori să-mi spui), Hotărăște deodată și felul scrierii lui ... ții, Nici să alergi pe-ale slavei pline de sânge câmpii. Felurile-s osebite, și voiesc osebit dar: Cine-n mai multe se cearcă, osteneala-i e-n zadar. Eu dar, ce din cruda-mi vârstă, de când ochii am deschis, Când a-nceput pentru mine al vieții amar ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... Pătrunzând în curmeziș pământul Ieși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Iar' după ce pământească boare Răsuflă puținel întru sine Și cevaș' i să făcu răcoare, Socoti cum ar face mai bine Ca nevăzut el toate să vază Pe unde-ajunge-a soarelui rază, Știind el ... hi cum furăt păn-acum, Cumu-s jidovii blăstămați, iacă!... Ce n-au țară, ci trăiesc pă drum... Să hie țara cât dă săracă, Dulce-i când poate cineva zice: Asta-i țara mea, eu-s dă aice!..." [11] De-aci Goleman luă cuvântul Și le sfătui pre larg și tare, Întii, ca să-și împartă pământul ... să cuvine, Făcând ș-o rânduială-adevară, Noi între noi, cării toți să hie Supuși, întru d-alba țigănie? [12] Că fără dă rând nu-i nice-un bine! Căsi apoi să ne facem și mese, Cum au ș-alaltre neamuri vecine; Să ședem cu-a noastre jupânese La ... dă-a voastre goale cuvinte. [14] Când om avea ce mânca și bere, Lesne-om sfătui noi și dă-ahele. Așa zic; asta-i a mea părere!... Când nu- ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I
... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I Plutind în întuneric pe cale rătăcită, Căci nu vă-ntoarceți ochii spre cel ce este-n cer? Atei fără de minte! Părerea amăgită Lăsați, și ... aripa străbate; Tot ce viază-n lume a Lui făptură sunt. Apoi ca un puternic și milostiv părinte Pre om cu însăși mâna-i din lut a plăsmuit L-a dăruit cu semnu-i, l-a înzestrat cu minte, Cu dânsa dintre alte făpturi l-au osebit. El nourul cel negru despică cu-al său tunet, Săgeata ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci ... și cel ce-și frige ochii, Suflând cu ne-ncetare cărbuni înflăcărați, Ca să priceapă soiul și firea de metal; Căci noi cunoaștem bine ce-i buche și ce-i vede, Și osebim argintul din aur, din aramă. Știința pentru boale și cea de buruieni Sunt iar minciuni. De pildă, te doare capul rău, Un ... pre mare au suferit furtună Și nu vor să mai intre în slujbă marinară Toți strigă: rod nu mai iese de la adânci științi; Deși-i de duh plin capul acelor învățați, Dar punga li-i deșartă și mâinile lor goale. Acela care știe a fluiera în flaut Trei, patru cântece și a dănța ușor, Care cunoaște ... l înțeleg; Oșteanul care poate abia numele a-și scrie, Pretinde ca să aibă a polcului comandă. Copistul bănuiește că nu-i judecător, Boierul se-nciudează că nu-i ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I
... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu ... noapte pe chei și alte vreo două-trei prin stepă; dar mai mult am dormit pe chei, însă pe vagabonzii lui Maxim al meu nu i-am găsit. în locul lor am dat de niște namile leneșe și murdare și care-și blestemau soarta - cu scandal mare la fiecare clipă - și ... primele ninsori din anul acela 1915. însă chiar într-a doua săptămână m-am întâlnit cu doi concetățeni din târgul meu oltenesc. Eu i-am recunoscut de îndată, însă credeam că ei nu vor ghici cine sunt sub trăsăturile anilor din urmă și mai cu seamă cu statura mea ...