Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru M��RE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru M��RE.

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult ... credința, cât iaste întins pământul și lumea. Pentru acĂ©ia dară nu iaste minune, iubiții miei ascultători și cinstiț și de bun neam boiari, de m-au rânduit și pre mine Dumnezeu și m-au pus, om mic fiind și smerit, păstor mic, la mică turmă, la dumneavoastră, pre carii eu nu vă am, nici vă țiu turmă mică ... și au acoperit de cătră oameni toate spurcăciunile și fărdelegile mĂ©le, carele sunt mai multe decât perii capului mieu și decât năsipul mării și m-au înălțat, nevrĂ©dnic fiind, la această stepenă și mare vrednicie a arhieriei. Și m-au trimis la dumneavoastră să vă fiiu păstor, părinte sufletesc, rugător cătră Dumnezeu pentru buna sănătatea și spăseniia dumneavoastră și a cinstitelor dumneavoastră ... ascultă și cel ce să leapădă de voi să leapădă de mine și cel ce să leapădă de mine, să leapădă de cel [cel] ce ...

 

Cincinat Pavelescu - Reîntoarcerea (Pavelescu)

... pietre-n ei n-am dat, Dar toate toamnele trecute O primăvară le-a-ngropat! Și câinele de lângă vatră, Bătrân și el, m-a-ntâmpinat Neliniștit, dar nu mă latră. Pădurea, parcă de aramă În toamna care s-a lăsat, Pe glasul vântului mă ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... tine, să nu știe umini mulți, și domniiele vostre să vă păziți cum știți mai bine. I bog te veselit. Amin. [5] Transliterație din slavonă m(u)drom(u) i plemenitom(u) i Ä�istitom(u) i b[o]g[o](m) darovannom(u) župa(n) hanÄ­(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ ... Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅ­re i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mĂ¯e mÄ›(u) spu(s) kÅ­ au vÅ­zu(t) ku ωkĂ¯i loi kÅ­ au treku(t) Ä ... k) spui do(m)nĂ¯etale ka ma(i) marele mĂ¯u de Ä�e amÄ­ Ä©cele(s) Å¡Ă¯eu eu spui do(m)nĂ¯etale jarÅ­ do(m)nĂ¯jata eÅ¡ti Ä©celeptÄ­ Å¡i aÄ�Ä›ste kuvi(n)te sÅ­ cĂ¯i do(m ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... minunată în alcătuirea eÄ­ se desfășĂ³ră în fața luÄ­ și el ferit de alte preocupări, o vede în tĂ³tă amÄ•nuntele eÄ­ încântătĂ³re și se bucură, că trÄ•ește și se simte înălțat în gândul luÄ­ de a fi om. Și i se reînoește crescând bucuria ... gândurile, atât de ‘n gĂ³nă ne petrecem viața, în cât ne strecurăm ca niște orbÄ­ prin lumea luI DumnezeÅ­, nu ne mai dÄ•m sĂ©ma despre rostul trecereÄ­ nĂ³srte prin viața acĂ©sta și nu maÄ­ ajungem să vedem seninul ceruluÄ­ ce se ‘ntinde de-asupra ... stÄ•pânirea luI Satana e maÄ­ temeinic așezată. Numai pornită din gândul acesta pĂ³te să fie binecuvântată lupta contra Evreilor. N’avem să dÄ•m în EvreiÄ­, care-și agonisesc pânea muncind potrivit cu aptitudile lor fireștÄ­, ci ‘n pÄ•cÄ•toșiÄ­, care cheltuiesc maÄ­ mult de cât ceea ... de cum vor fi crezĂȘnd mulțÄ­ dintre noÄ­. Ne-a mers nouă Românilor vestea, că suntem Ă³menÄ­ risipitorÄ­ și cu moravurÄ­ ușĂ³re, nu însă pentru-că suntem în adevÄ•r risipitorÄ­ și cu moravurÄ­ ușĂ³

 

Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm

... mi, Doamne, ruga fierbinte! Amar mi-e plânsul; nu-ți întoarce fața, Auzi-mi chemarea-n ziua durerii Ș-al înfrântei inimi astupat geamăt. Repede m-ajută și mă susține, Căci zilele-mi, iată, pier ca și fumul, Ca lemnele în foc oasele-mi secară, Pălitu-m-am și m-am uscat ca iarba, Aridă inima îmi e ca piatra; De suspin, de geamăt mi-a rămas carnea Pe oase uscată; mi-am ... am cenușă în loc de mâncare Și-n lacrimi mi-amestecai băutura Numai la vederea mâniei tale Și la înalta și dreapta-ți urgie. Înălțatu-m-am și m-ai surpat, Doamne, Ca umbra trecură zilele mele, Și eu ca iarba mă uscai, ca paiul. Trecător sunt și m-am consumat, Doamne, M-am topit ca ceara ș-am ars în zelul Să-ți înalț templu. Focul mi se stinge... Tu însă, eterne, ești nemutabil, Ș-a ... de pace, Vărsa-va lumina ce dă viață Și va încinge virginala-i frunte Cu-aureola ce geniul poartă. Tu, Doamne, singur, ființă supremă, Vei re-ntregi această Sion nouă. Arăta-te-vei în gloria toată În ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... părticică a corpului la vechiÄ­ Romani, în PliniÅ­ anume, se chĂ©mă uva «strugure». Ce fel de asociațiune de ideÄ­ să fie Ă³re omușor la Români ? Prin materie, cuvîntul e latin; dar din punct în punct este o idee albanesă. Om albanesce nĂ­eri; deminutivul din nÄ­eriâ ... AcĂ©stă întâlnire semasiologică între Români și AlbanesÄ­ este cu atât maÄ­ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ­ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ­, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ­ Zäpflein, Zächen «dopușor ... transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ­ lăturalnice, ci d'a-dreptul voiÅ­ tăiĂ  nodul lui Gordia. Întreb dară fără ocol: Este Ă³re cu putință ca AlbanesiÄ­ actuali să fie posteritatea unor DacÄ­, transportați peste Dunăre în epoca împăratului Aurelian, adecă vr'o 150 de ani după cucerirea ... sus în creeriÄ­ Carpaților saÅ­ maÄ­ la răsărit de Provincia Traiană, șÄ­-aÅ­ mănținut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maÄ­ ales treÄ­ popĂ³re dacice cu totul nesubordonate RomeÄ­, anume CostobociÄ­, CarpiÄ­ și BessiÄ­. AprĂ³pe un secol și jumătate după Traian, când DaciÄ­ ceÄ­ domesticițÄ­ puteaÅ­ să fie ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa și începe a mânca, că ta...re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de ... Dă-mi și mie, că ta...re! mi-i poftă! — Ia mai pune-ți pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ți-i așa de poftă, du-te și-ți moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea pește să mănânci ...

 

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... că nu puteți face vreun ajutoriu sau vreun folos ticăloasei turme. Și pentru acea multă prostie a voastră și neștiința la sfânta carte, m-am îndemnat, fiind cuprins de frica dumnezeiască, a vă înștiința cu această mică cărticea, carea o am împărțit în trei părți. În partea ... dreptului judecătoriu. Că zice / Domnul Hristos la Mathei în 22 de capete: Dați ale chesariului, chesariului și ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu. Că precum cĂ©re împăratul dăjdi de la supușii lui, așa cĂ©re și Dumnezeu de la creștini, și mai vârtos de la preoți, credinți și fapte bune; de la unul mult și de la altul puțin și ... voiu pune; întră întru bucuriia Domnului. A căriia bucurie să vă învrednicească darul lui Dumnezeu și rugăciunea smereniei noastre. 1. Crucea ce putĂ©re are și în ce chip trebue să o facem? 2. Rugăciunea cea domnească și ce cuprinde în sine. 3. Mărturisirea credinții câte alcătuiri are și ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... mai răÄ­ dușmanÄ­ aÄ­ Evreilor sunt JidaniÄ­ îndârjițÄ­, care aleargă neastâmpÄ•rațÄ­ de icÄ­ până colo, ca să asmute, umplu gazete, broșurÄ­ orÄ­ volume costisitĂ³re de calomiÄ­ formulate în pripa împulsiuniÄ­ veninĂ³se și amăgesc pe ceÄ­ lipsițÄ­ de pricepere, ademenesc pe ceÄ­ slabi de înger orÄ­ siluesc pe ceÄ ... stăpânesc pornirea pătimasă? Pentru-că nu Ä­ubirea către nĂ©mul lor, ci mânia Ă³rbă îÄ­ mână înainte. MÄ•sura Ä­ubiriÄ­ de nĂ©m e cumpÄ•nĂ©la, cu care susțiÄ­ causa comună. Acela care-șÄ­ iubește nĂ©mul, se gândește de trei orÄ­ maÄ­ înainte de a ... de bună credință să li-o spunem atât Jidanilor, cât și celor intrațÄ­ în simbria lor, că se înșĂ©lă. NoÄ­ RomâniÄ­ suntem un nĂ©m de Ă³menÄ­, care are rost în lumea acĂ©sta, și lucrul acesta nu numaÄ­ noÄ­ îl simțim, ci tot o dată și ceÄ­-lalțÄ ... EvreÄ­ de o potrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­, toțÄ­ se feresc de dânșii și Ä­aÅ­ mÄ•surÄ­, ca să-Ä­ țină departe. E Ă³re cu putință, ca tocmai noÄ­, care am fost maÄ­ chibzuițÄ­ de-cât ceÄ­-l’alțÄ­, să ne perdem acum sărita!? Nu suntem noÄ­ de ierÄ ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Buciumul și fluierul

... sub aripele! Veliți-vă-n nori frunțile, Voi, minunate stele! Voi, râuri dulci, secați-vă Torentele suave! Să nu mai ude buzele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În patria vitejilor . . . . . . . . . . . . . . . M-apasă viața ș-aerul Și sufletu-mi slăbeste! Îți las, frumoasă patrie, Eternă salutare. Nu voi S-am tot o mormântare! Fluierul Când să fii ... ta-i a noastră, viață, sânge, nume... Iar amoru-ți tânăr ne reține-n lume; Pentru tine moartea drag vom înfrunta! Până ce m

 

Cincinat Pavelescu - Cântec vesel

... și în zilele senine, Când îi spuneam că o iubesc. Eu vă simțeam neliniștirea, Căci sufereați necunoscute. Din fundul inimii tăcute Ieșiți! A re-nviat iubirea! Și sunteți dulci și sunteți multe, Adesea m-ați făcut să plâng, Dar azi din nou o să vă strâng Că are cine să v-asculte. Ea vă iubește și vă cheamă, Cătați ...

 

   Următoarele >>>