Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru D��R��MA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru D��R��MA.

Andrei Mureșanu - Un rămas bun de la Brașov

... munți cu gheață, Ah, amara mea viață! Soare, lună, cerești stele, Pre voi vă chem mărturii, Spuneți greșalele mele, Șters să fiu dintre cei vii D-am făcut vro strâmbătate La dușman, amic sau frate! Voi, plăntuțe tinerele, Mielușei nevinovațți, Ce-ați fost sub grijele mele, Spuneți, v-am dat să ... a cruda soarte Să te mai calc pân-la moarte? Oltule, vale frumoasă! Mult voi fi ție dator, De mi-i trece cătră casă, Ma

 

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

... vezi cu gazete în mână; când îl cauți, se face că e zăpăcit, capul îi e cât o baniță, tot cu dușii după lume are d-a face. Va fi făcând vreo treabă? Dumnezeu știe, că noi nu vedem nimic, și nici dumnealui nu vede mai nimic, mai vârtos ... sau cel puțin fecior de boier, îl vezi mai dezlegat la limbă; când îl cauți e vorbă multă, adică sărăcia omului; iar de vei fi d-alde terchea-berchea, e posac ulubeasnea. Subalternilor săi le măsoară vrednicia cu un cot al său deosebit de genealogie și de evghenie. Când a ... sunt alea: va veni?! Ce va veni?--o să vie , mă! Mergi de-ți îndreptează hârtia, ticălosule, și prescri-o bine; vezi de pune stigmes d-alea mai multe, ca să se înțeleagă mai bine. Într-o zi coconul Drăgan sta la vorbă, adică la taifas, cu un favorit al său ... un străin de aceia ce n-au nici o patrie, ce se interesează de toate patriile și mai vârtos de Tara Românească, unde găsește toate d-a gata, un domnișor ce s-amestecat în toate, vorbește de toate: de politică, de comerciu, de arte, de științe, de literatură, și ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... drom(u) i plemenitom(u) i Ä�istitom(u) i b[o]g[o](m) darovannom(u) župa(n) hanÄ­(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å¡u(l) o(t) dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l ... Å¡tĂ¯i kÅ­ bagÅ­ den tote ωraÅ¡ele kÅ­te [50] de ωmi(n) sÅ­ Ä™ fĂ¯e Ä©n ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kumu sÄ›u prinsÅ­ neÅ¡te me(Å¡)Å¡te(r) de(n) c[a]ri gra(d) ku(m) vorÄ­ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å ... tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l) lotru de mahame(t) be(g) ma(i) vÅ­rto(s) de do(m)nĂ¯ele vo(s)tre i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale ka ma ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... copilăresc!, alăturea cu melc și cubele maÄ­ figurĂ©ză o formă lungă : la Munteni co-domelc, în Transilvania codobelc, cu varianturÄ­ pe aiurea, constatate de d. profesor Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ­: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune ... se pot altoĂ­ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ­. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ­ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ­ la CelțÄ­, nicÄ­ la Neolatini, nicÄ­ la Germani, nicÄ­ la SlavÄ­, nicÄ­ la GrecÄ ... român e general, e maÄ­ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ­, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ­ des în graiul vechiÅ­, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ­ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot ... dumeri ce să facă maÄ­ departe. EÅ­ unul nu voiÅ­ căută a-mÄ­ înlesni transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ­ lăturalnice, ci

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

... 7 mai 1874 Difficiles nugae I SĂ MĂ ÎNCURC OARE ȘI EU ÎN CALEA VÂNĂTORILOR? CARTEA TA ȘI PRECUVÂNTAREA MEA. UTILE DULCI SAU SOSII ȘI DL SOCEC. CE ZICE NIMROD DESPRE PODAGRA MEA. ARCADIA PE CÂMPUL BĂRĂGANULUI. DE LA MOȘ DORU, DREPT ÎN PUSTII. LA CONAC! VAI DE BIETUL ... qui miscuit utile dulci, Lectorem delectando, pariterque monendo [1] Îți urez ca să se poată aplica cărții tale și exametrii următori, în care sper că dl Socec, carele în asemenea caz ar primi desigur să-ți fie editor, nu va fi supărat a se vedea înlocuind, chiar ... avântă mai lesne după zburdările inimii, dacă pe atunci chiar, gusturile-mi stătătoare și trândava-mi fire nu m-au iertat să deviu vânător, apoi d-acum înainte ce speranță să-mi mai rămână? mai ales când, pe toată ziua, junghiurile în picioare și podagra îmi chezășuiesc, pentru restul vieții, cea ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

... 7.1 Cuvinte vechi franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7 ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... MOGÂRDICI: Au!... Adică de ce nu te rogi tu, Sandomir neică, de moș-tău Groza să mă lase chelar, cum porunci Ștefăniță două zile înainte d-a muri? SANDOMIR: De moș Groza? Un te poți apropia... CORBEA: E ostaș în toată legea! MOGÂRDICI: E, vorbi și mutu!... E ostaș ... beat mort când începu urgia. Când trânti întâiul topor, sării din somn. Auzii glasul mulțimii care se ruga de domn. La al doilea, mă trezii d-a binele. Ieșii din gârlici, alergai și văzui!... (Ș-acoperă fața.) Oh! sunt clipe de la Dumnezeu când ai vrea mai bine să ... nimeni... Să mă las p-o parte... (Nu se mai vede.) Cine-i acolooo?... Dă lozinca... Vorbește... Ori numai să urli... ca potăile la lună?... D-ar fi fost logofătul Baloș, l-ar fi luat gura pe dinainte ș-ar fi strigat: bu-bu-buuu!... Neamul bubuiugilor!... Sandomir al lui Bubuiug ... mai târziu... PETRU RAREȘ: Sunt rupt de oboseală... MOGÂRDICI: Eu te-am rupt! De m-ai rupe-n bucăți, șasta n-o fac. PETRU RAREȘ: D-aș fi un câine spart de mistreț, te-ai îndura. MOGÂRDICI: Spart-nespart, așa ne-au poruncit logofătul ăl mare, Toader Baloș Bubuiug, și Groza

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...