Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru C��U��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru C��U��.

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... să nu știe umini mulți, și domniiele vostre să vă păziți cum știți mai bine. I bog te veselit. Amin. [5] Transliterație din slavonă m(u)drom(u) i plemenitom(u) i Ä�istitom(u) i b[o]g[o](m) darovannom(u) župa(n) hanÄ­(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å ... dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ­ auzi(t) èu kÅ­ Ä©pÅ­ratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅ­re i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mĂ¯e mÄ›(u) spu(s) kÅ­ au vÅ­zu(t) ku ωkĂ¯i loi kÅ­ au treku(t) Ä�Ä›le korabĂ¯i Ä�e Å¡tĂ ... 50] de ωmi(n) sÅ­ Ä™ fĂ¯e Ä©n ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kumu sÄ› ...

 

Anton Pann - Cîinile

... Aleargă-ntr-însa să bagă, Și pe mine-n vînt mă scoate, Să-i păzesc din curte toate. Dar vezi cap sec și la mine! C-astă-vara fuse bine, Și era destule oase Prin curte de mine roase. N-am strîns sa le fac grămadă, Ci au rămas sup zăpadă ... să se privească Ca s-apuce să zidească. Dar uitîndu-se-n lungime, La toat-a lui întregime, Și nădușindu-l căldura, Zise: U! a! căscînd gura, Und-așa oase mulțime După toat-a mea-ntregime? Aș! o să-mi mai fac eu casă, Să ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

... spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea ... răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau ... cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece umed de ebonită în fața oglinzilor retrovizoare spălându-ți mâinile tale duble D O U Ă J U M Ă T Ă Ț I I D E N T I C

 

Vasile Alecsandri - Cântecele lui Ștefan Vodă

... i scutește de-ngropare. Lumea-ntreagă stă-n mirare, Țara-i mică, țara-i tare Și dușmanul spor nu are. A L T U L Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, În Suceava cuibu-și are Ca un șoim voinic și tare. Din Suceava când el sare Zi și noapte ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VI Sătana cade-în melanholie Socotind asupra sorții sale; A iadului s-adĂ¹nă boierie Și să sfătuiește cu ce cale Va s-ajute turceștilor gloate; Țiganilor să fârșesc bucate. Acum peste-ochian șoimanul soare [1] Strălucea dositelor ostroave, Noaptea cu neagra sa învălitoare Câmpi acoperisă și dumbrave, Iar' de grele-ostăneli obosita Dulce răpăusa prin staure vita. Numa fieri priveghia răpitoare Și bărbații cu cugete rele; Lupul gonea după căprioare, Buha vâna-în tufe păsărele, Ș-umbla ș-alte jivini stricătoare Ce-întunerec iubind fug de soare. Era vremea tocma-întiaș dată Când cântă cocoșii de cu sară, Ș-încălecând mături sau lopată La Rătezat strigĂ²ile zboară, Când să preumblă cele frumoase Strâmbând oamenilor dreptele-oase. [2] Toate-adecă-odihnea cele bune, Numa cele rele, blăstămate, Umbla după-a lor înșelăciune, Cum sunt duhurile necurate Care nu dorm nice-odinioară, Ci noaptea-în toate părțile zboară. Tocma pe-acea vreme, supt afunda TartĂ¡rului peștere, Sătana Scoțind capul afară din unda Văpăii nestânse, cu tirana Sa privire, pe diavoli învită Să muncească făptura osândită, Iar' el prin aceasta să desfată Ca ș-un craiu tiran ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecu I Păn Vlad Vodă pe țigani armează, Asupra lor Urgia-întărâtă Pe Sătana, ce rău le urează, Întracea luându-ș' de drum pită, De la Flămânda pleacă voioasa Țigănimea drept cătră-Inimoasa. Musă ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia , [1] Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate, Cum apoi, prin o gâlceavă-amară (Căci nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se desfată. Iar' de-astă dată-l întărâtase Urgia (precum spun) blăstămată Ce văzând cu săcuri și baroase Pe țigănimea noastră-înarmată, În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă-întru dânsa-aducând și price. O! tu, ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... voroave supțiri ș-învățate, Carii de-amăruntul arătară Că monarhia este din toate Cea mai bună și mai potrivită Pentr-o soțietate-omenită. [10] Barorèu, unul din delegați, Să sâli cu multă-învățătură Ca să-arete celor adunați, Din istorie și din Scriptură, Cum că stăpânia monarhică Este dintru toate ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

... mi vine să înjur să blestem (dar unde să pun oare blestemul) clipa în care am dat buzna în cancelaria domnișoarei universale mai la stânga (c. a. p-ul și biserica satului) mai la dreapta (disfuncționalități ale memoriei regresive) centrul de greutate la 2 m sub pământ înaintez hotărât ... se teme să facă dragoste cine în fața plutonului de execuție cere să fie legat la ochi S Ă F I E B Ă T U T C U P I E T R E                      și au venit/și n-au văzut              și au văzut/și n-au auzit    și au auzit/și n ...

 

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost

... Dar mâine seară la ceasul știut, negreșit, cocoșelule moțat. Când ăi veni la puiculița ta, să-i spui că l-ai trecut pe Octavian. P u i c u l i ț a" Bravo, domnule Pricupescu! gândesc eu... Cine să fie puiculița? A! un plic rose-pâle cu un blazon ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

... 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în ... de ani între două puncte simetrice unul pierdut aiurea printre constelații altul purtînd pe umeri cenușa celuilalt o plictiseală  măreață O B I Ș N U I N Ț A (după un străvechi obicei) umple sudoarea acestui spațiu interzis vagi amintiri despre o ființă incertă pe o planetă incertă ... ei subțire luneca peste iarba înaltă și moale mirosind a busuioc deocheat și a lapte de capră n i m i c ( se uită înapoi cu grijă peste umăr dincolo de ostrețe ) singurătatea urca și cobora hai-hui pe ulița îngustă doamne își aminti într-un tîrziu ... asta fă mărie (măria se pierduse demult undeva departe gîfîind înăbușit se lipise de trupul lui nisipos și tremura toată) pînă la jumătate cosită f u n i e nu alta de la jumătate încolo u ...

 

Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

... Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu ...

 

   Următoarele >>>