Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ��OC
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ��OC.
OCÂRMUÍ , ocârmuiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) A cârmui , a conduce , a guverna ; a administra . [ Var . : otcârmuí vb .
OCÂRMUÍRE , ocârmuiri , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ocârmui și rezultatul ei ; cârmuire , conducere , guvernare ; administrare . V.
OCÂRMUÍT , - Ă , ocârmuiți , - te , adj . ( Rar ) Care este condus , guvernat , administrat ( de cineva ) . - V.
OCÂRMUITÓR , - OÁRE , ocârmuitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Înv . ) ( Persoană ) care conduce un stat , o instituție etc . , cârmuitor . [ Pr . : - mu - i - ] - Ocârmui + suf . -
ÓCĂ s . f . v .
OCĂÍ , pers . 3 ócăie , vb . IV. Intranz . ( Rar ) A măcăi . - Formație
OCĂÍT s . n . ( Rar ) Măcăit . - V.
OCĂRÍ vb . IV v .
OCĂRÂTÓR , - OÁRE , ocărâtori , - oare , adj . ( Înv . ) Care jignește , insultă , ofensează . - Ocărî + suf . -
... CONTRAOCTÁVĂ , contraoctave , s . f . Cea mai gravă și mai profundă dintre octave . [ Pr . : - tra - oc
... MÂNZÓC , mânzoci , s . m . Mânz ( 1 ) de doi sau de trei ani . - Mânz + suf . - oc