Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDEPLINI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 136 pentru ÎNDEPLINI.

ÎNDEPLINIRE

... ÎNDEPLINÍRE , îndepliniri , s . f . Acțiunea de a îndeplini și rezultatul ei ; înfăptuire , executare ; realizare . - V. îndeplini

 

NUN

NUN , - Ă , nuni , - e , s . m . și f . Nume dat , în ziua căsătoriei , fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin ; ( la pl . ) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme ;

 

ORGAN

ORGÁN^2 , organe , s . n . ( Înv . ) 1. Harpă , liră . 2. Orgă . ORGÁN^1 , organe , s . n . 1. Parte din corpul unei ființe vii , care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții . 2. Parte componentă a unui mecanism , a unei mașini , formată din una sau din mai multe piese , având o anumită funcție . 3. Fig . Mijloc , instrument de acțiune , de comunicare etc . ; p . ext . exponent , reprezentant ; mijlocitor . 4. Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică , socială , administrativă etc . ; instituție politică , socială , administrativă etc . reprezentată de aceste

 

ÎMPLINI

... îngrășa . 5. Tranz . și refl . A aduce sau a ajunge la îndeplinire , a ( se ) realiza , a ( se ) îndeplini . 6. Tranz . A achita , a plăti . 7. Tranz . ( Reg . ; în expr . ) A o împlini ( cu cineva ) = a o ...

 

ÎNFĂPTUI

... ÎNFĂPTUÍ , înfăptuiesc , vb . IV . Tranz . A aduce la îndeplinire ; a realiza , a îndeplini

 

ÎNFĂPTUIT

ÎNFĂPTUÍT , - Ă , înfăptuiți , - te , adj . Care este dus la îndeplinire ; realizat , îndeplinit . - V.

 

ÎNGREUNA

ÎNGREUNÁ , îngreunez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face mai greu ; a ( se ) îngreuia , a ( se ) împovăra . 2. Tranz . Fig . A face ca ceva să devină anevoios , greu de îndeplinit ; a îngreuia . [ Pr . : - gre - u - . - Prez . ind . și : îngreún ] - Probabil

 

ȘPERȚ

ȘPERȚ , șperțuri , s . n . 1. ( De obicei construit cu verbe ca " a da " , " a lua " , " a primi " ) Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite , incorect și ilegal , cuiva , pentru a - i câștiga bunăvoința , în special pentru a - l determina să - și îndeplinească ( mai cu râvnă ) sau să - și încalce obligațiile de serviciu ; mită , mituială . 2.

 

ACHITA

... printr - o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) plăti , a ( - si ) îndeplini

 

ADJUTANT

ADJUTÁNT , adjutanți , s . m . 1. Ofițer atașat unui comandant sau unui șef militar într - o unitate militară , îndeplinind atribuții similare unui secretar ; ofițer care face parte dintr - un stat - major ; aghiotant . 2. ( Ieșit din uz ) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului ; persoană având acest

 

   Următoarele >>>