Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VĂR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru VĂR.

VERIȘCAN

... VERIȘCÁN , - Ă , verișcani , - e , s . m . și f . ( Pop . și fam . ; mai ales ca termen de adresare ) Văr . - Văr

 

VERIȘOR

... VERIȘÓR , - OÁRĂ , verișori , - oare , s . m . și f . Diminutiv al lui văr . - Văr

 

VERIȘORICĂ

VERIȘORÍCĂ , verișorici , s . f . ( Fam . , rar ) Diminutiv al lui verișoară . - Verișoară + suf . -

 

MIEZ

MIEZ , miezuri , s . n . 1. Parte interioară ( moale ) a unui fruct , a pâinii etc . , inimă ( IV 3 ) . 2. Fig . , Partea esențială , fondul unei probleme ; semnificație , tâlc . 3. ( În sintagmele ) Miezul nopții sau miez de noapte = a ) ora 12 noaptea ; b ) perioadă din jurul orei 24 ; toiul nopții . Miezul zilei = a ) ora 12 ziua , amiază ; b ) perioadă din jurul orei 12 ziua , toiul zilei . Miezul verii ( sau iernii ) = perioada de mijloc a verii ( sau a

 

VĂRATIC

VĂRÁTIC , - Ă , văratici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . De vară , specific verii . II. S . n . 1. Locul unde sunt duse oile vara la pășunat . 2. ( Reg . ) Taxă pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii ; vărat ( 2 ) . [ Var . : vărátec , - ă adj . , s . n . ] - Vară + suf . -

 

VERIC

... VERÍC , verici , s . m . ( Pop . și fam . ; ca termen de adresare ) Diminutiv al lui văr . - Văr

 

ȘTRAND

ȘTRAND , ștranduri , s . n . Teren ( cu nisip ) situat în apropierea unei ape sau prevăzut cu bazin cu apă , amenajat special pentru a putea fi folosit , în timpul verii , pentru plajă , baie sau pentru sporturi

 

ESTIVAL

ESTIVÁL , - Ă , estivali , - e , adj . De vară , din timpul verii ;

 

GHEȚĂRIE

GHEȚĂRÍE , ghețării , s . f . Loc special amenajat în care se depozitează iarna blocuri de gheață naturală , pentru a fi folosite în cursul

 

PRAG

PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină

 

   Următoarele >>>