Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂMÂNȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 197 pentru SĂMÂNȚĂ.
... SEMINCÉR , seminceri , s . m . 1. Arbore dintr - o pădure lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță în vederea regenerării naturale a suprafeței din jur ; plante lăsate neculese o dată cu restul recoltei pentru a servi ca plante ...
MUȘTÁR s . m . , s . n . 1. S . m . Nume dat mai multor plante erbacee anuale din familia cruciferelor , cu tulpini ramificate , cu flori galbene și cu semințe mici , rotunde ( Brassica , Sinapis ) . 2. S . n . P . restr . Sămânța muștarului ( 1 ) , întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice . 3. S . n . Condiment sub formă de pastă moale , de culoare galbenă - verzuie , obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr , sare , acid acetic , cimbru
ANGIOSPÉRM , - Ă , angiospermi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre plante ) Care are semințele închise în fructe . 2. S . f . ( La pl . ) Încrengătură de plante cu flori , cu semințe închise în fructe , răspândite pe tot globul pământesc ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această încrengătură . [ Pr . : - gi -
... ajutorul unui volan sau în alt mod ) , servesc la cotit . BOB ^1 , ( 1 ) boabe , s . n . ( 2 , rar 1 ) bobi , s . m . 1. S . n . Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi ; grăunte , boabă ( 2 ) . 2. S . m . Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii , cu păstăi mari ...
BUMBÁC , ( 1 ) s . m . , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Plantă textilă din familia malvaceelor , de origine tropicală și subtropicală , cu flori gălbui sau roșietice și cu fructele capsule , care conțin numeroase semințe acoperite cu peri pufoși ( Gossypium ) . 2. S . n . Fibră textilă obținută , prin egrenare , de pe semințele bumbacului ( 1 ) . 3. S . n . ( În sintagma ) Bumbac colodiu = substanță explozivă pe bază de
CAPSÚLĂ , capsule , s . f . 1. Tip de fruct uscat , uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe , care , la maturitate , se deschide de la sine , punând semințele în libertate ; măciucă ( 3 ) , măciulie ( 2 ) . 2. înveliș al unor organe și organisme inferioare . Capsulă bacteriană . 3. Mic înveliș solubil , făcut din amidon , gelatină sau cheratină , care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut , pentru a putea fi înghițite mai ușor . 4. Vas făcut dintr - un material rezistent la căldură , în care se încălzesc , în laborator , diverse substanțe ; capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune , servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale . 6. Cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice ( constituind partea sensibilă a unor barometre ) . 7. ( În sintagma ) Capsulă telefonică = cutiuță care conține ( într - un aparat telefonic ) un microfon sau un receptor . 8. Capac de tinichea cu care se astupă sticlele de bere , de apă minerală etc . 9. ( În sintagma ) Capsulă cosmică = compartiment etanșeizat al navei spațiale capabil să se desprindă de restul vehiculului și să coboare pe un corp
COÁCE , coc , vb . III . 1. Tranz . A supune un aliment la acțiunea căldurii ( în cuptor ) spre a - l face bun de mâncat . 2. Refl . ( Despre fructe , semințe ) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui ; a deveni bun de mâncat ; ( despre plante ) a ajunge să aibă sămânța formată , maturizată . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se încinge , a se înăbuși de căldură . 4. Tranz . Fig . A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare ; a urzi . 5. ( Despre bube și inflamații , p . ext . despre părți ale corpului ) A face
DECUSCUTÁ , decuscút , vb . I . Tranz . A separa semințele de cuscută aflate în amestec cu semințe de lucernă , trifoi , in , cânepă
DECUSCUTATÓR , decuscutatoare , s . n . Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante . - Decuscuta + suf . -
GERMINATÓR , - OÁRE , germinatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care poate germina sau care poate face să germineze . 2. S . n . Aparat , instalație etc . care determină procentul de germinație al diferitelor semințe ; aparat , instalație etc . cu care se obține germinarea artificială a unor
HRÍȘCĂ s . f . Plantă erbacee meliferă , cu frunze triunghiulare , cu flori roz , roșii sau albe și cu semințe mici , lunguiețe și negricioase ( Fagopyrum esculentum ) ; p . ext . ( colectiv ) semințele acestei plante , care se folosesc pentru hrana oamenilor și a