Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STĂPÂNIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 68 pentru STĂPÂNIT.

CALM

CALM , - Ă , calmi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre natură ) Care se află în stare de liniște deplină . 2. ( Despre oameni , despre manifestările și stările lor sufletești ) Care se stăpânește ; stăpânit , cumpănit , liniștit ; p . ext . potolit , domol , așezat , flegmatic , imperturbabil . II. S . n . 1. Stare de liniște deplină a atmosferei . 2. Stăpânire de sine , sânge rece , tact în acțiuni , în

 

OCUPAT

OCUPÁT , - Ă , ocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu ; un oraș etc . ) Cucerit de o armată străină ; stăpânit de o putere străină ; 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Stăpânit , deținut ( temporar ) de cineva ; pe ( sau în ) care stă cineva . 3. ( Despre persoane ) Care are mult de lucru , cu multe treburi ; preocupat , absorbit ;

 

ÎNȚELEPT

ÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , înțelepți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este înzestrat cu înțelepciune , care are mintea clară ; cuminte , deștept . 2. Prevăzător , chibzuit ,

 

AHTIAT

AHTIÁT^2 , - Ă , ahtiați , - te , adj . Stăpânit de o dorință puternică de a obține ceva , lacom de un bun ( mai ales material ) . [ Pr . : - ti - at ] - V. ahtia . AHTIÁT^1 s . n . ( Rar ) Ahtiere . [ Pr . : - ti - at ] - V.

 

AVID

AVÍD , - Ă , avizi , - de , adj . Stăpânit de dorințe puternice , cuprins de interes , de pasiune ( pentru lucruri

 

BODOGĂNEALĂ

BODOGĂNEÁLĂ , bodogăneli , s . f . Vorbire înceată , neclară , care redă de obicei un protest reținut sau o nemulțumire stăpânită . - Bodogăni + suf . -

 

CALIFAT

CALIFÁT , califate , s . n . 1. Formă de stat feudal - teocratică întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei , după moartea lui Mahomed . 2. Rangul de calif . 3. Durata guvernării unui

 

CASTELAN

CASTELÁN , - Ă , castelani , - e , s . m . și f . Persoană care stăpânește un castel , care locuiește într - un castel sau care îl îngrijește și îl

 

CNEZAT

CNEZÁT , cnezate , s . n . Formă de organizare politică de tip statal ( la români și la slavi ) în evul mediu bazată pe autoritatea cneazului ; teritoriu stăpânit de un cneaz . - Cneaz + suf . -

 

COMPLEXAT

COMPLEXÁT , - Ă , complexați , - te , adj . ( Livr . ) Stăpânit de complexe (

 

COPROPRIETAR

COPROPRIETÁR , coproprietari , s . m . Persoană care stăpânește o proprietate în comun cu altcineva . [ Pr . : - pri -

 

   Următoarele >>>