Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSONAL

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 111 pentru PERSONAL.

ȘERBIE

ȘERBÍE s . f . Instituție feudală caracterizată prin starea de dependență personală a țăranului față de stăpânul feudal ; starea de șerb ; iobăgie . - Șerb + suf . -

 

ABSTINENȚĂ

... necesități fiziologice etc . ; abstențiune . 2. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Teoria abstinenței = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal

 

ADJUTANT

ADJUTÁNT , adjutanți , s . m . 1. Ofițer atașat unui comandant sau unui șef militar într - o unitate militară , îndeplinind atribuții similare unui secretar ; ofițer care face parte dintr - un stat - major ; aghiotant . 2. ( Ieșit din uz ) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului ; persoană având acest

 

AFACERISM

... AFACERÍSM s . n . Utilizare în tranzacții comerciale , financiare , industriale de interes personal

 

APARAT

APARÁT , aparate , s . n . 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică , tehnică , științifică etc . Aparat de radio . Aparat telegrafic . 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta . 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale . Aparat digestiv . 4. Totalitatea serviciilor ( sau , p . ext . a personalului ) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate . Aparat administrativ . 5. Ansamblul mijloacelor care servesc penrtu un anumit

 

ARNĂUT

ARNĂÚT , arnăuți , s . m . 1. Soldat mercenar ( de origine albaneză ) angajat în garda domnească din țările române ; p . ext servitor înarmat , angajat de boieri mai ales pentru paza personală . 2. Specie de grâu de primăvară cu bobul mare și lunguieț , de culoare galbenă -

 

BACȘIȘ

... BACȘÍȘ , bacșișuri , s . n . Sumă de bani dată , peste plata cuvenită , pentru un serviciu personal

 

BATERIE

BATERÍE , baterii , s . f . 1. Subunitate de artilerie compusă din patru , șase sau opt tunuri , cu mijloacele de tracțiune , utilajul și personalul necesar . 2. Grup de aparate , de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei operații . 3. Ansamblul instrumentelor de percuție ( într - o orchestră ) . 4. Vas cu gheață în care se află sticle cu

 

BIȘNIȚAR

BIȘNIȚÁR , bișnițari , s . m . ( Fam . ) Persoană care practică afacerismul , realizând profituri personale pe căi necinstite , meschine ; gheșeftar . - Bișniță + suf . -

 

BISERICUȚĂ

BISERICÚȚĂ , bisericuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui biserică . 2. Fig . Cerc îngust de oameni uniți prin dorința de a - și rezolva interesele lor personale în dauna colectivității din care fac parte . - Biserică + suf . -

 

CALCULAT

... CALCULÁT , - Ă , calculați , - te , adj . ( Despre persoane ) Chibzuit , socotit ; preocupat de interesul personal

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>