Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMITA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 60 pentru LIMITA.

COMANDITĂ

COMANDÍTĂ , comandite , s . f . Contract de asociație în care una dintre părți , comanditatul , răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori , pe când cealaltă parte , comanditarul , nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de

 

COMANDITA

COMANDITÁ , comanditez , vb . I . Tranz . A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială , cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social

 

CURSĂ

CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui

 

DEȘĂNȚAT

DEȘĂNȚÁT , - Ă , deșănțați , - te , adj . 1. Dezmățat ; care încalcă limitele bunei - cuviințe . 2. Dezordonat , neglijent . 3. ( Reg . ; despre lucruri ) Ciudat , curios , straniu . - Et .

 

DELIMITA

DELIMITÁ , delimitez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) stabili , a ( se ) fixa limitele unui lucru ; a ( se ) mărgini , a ( se )

 

DELIMITARE

DELIMITÁRE , delimitări , s . f . Acțiunea de a ( se ) delimita și rezultatul ei ; fixare a limitelor unui lucru . - V.

 

DOPA

DOPÁ , dopez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) administra ( în mod nepermis ) substanțe chimice stimulatoare spre a obține temporar mărirea randamentului fiziologic dincolo de limitele normale , într - o întrecere

 

ENTORSĂ

ENTÓRSĂ , entorse , s . f . Leziune traumatică a unei articulații provocată de executarea bruscă a unei mișcări dincolo de limitele fiziologice , fără a fi urmată de o deplasare permanentă a oaselor sau a

 

EXCENTRIC

EXCÉNTRIC , - Ă , excentrici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care iese din limitele obișnuitului , foarte original ; neobișnuit , ciudat , bizar , extravagant . 2. ( Mat . ; despre un punct ) Care se află în afara centrului unei figuri ; ( la pl . ; despre figuri geometrice , piese etc . ) care nu au centru comun . II. S . n . Organ de mașină în formă de disc , fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și

 

EXPLORARE

EXPLORÁRE , explorări , s . f . 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei ; explorație . 2. Complex de cercetări geologice care , în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit , are drept scop stabilirea limitelor , a condițiilor de zăcământ , precizarea structurii , a calității unui corp de substanță minerală utilă etc . 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei

 

EXTREMIST

EXTREMÍST , - Ă , extremiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de extremism , care depășește limitele normale , moderate ; privitor la teoriile , ideile , opiniile , metodele , măsurile etc . împinse la extrem . 2. S . m . și f . Adept al

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>