Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREȘEALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru GREȘEALĂ.

AGRAMAT

AGRAMÁT , - Ă , agramați , - te , adj . , s . m . și f . 1. . Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face greșeli elementare de limbă ; p . ext . ignorant , incult . 2. Adj . Care conține greșeli elementare de gramatică și de

 

CULPĂ

... CÚLPĂ , culpe , s . f . ( Jur . ) Greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei ; greșeală

 

SCUZĂ

... SCÚZĂ , scuze , s . f . 1. Motiv real sau pretext invocat de cineva pentru a justifica sau a micșora o vină , o greșeală ( proprie sau a altcuiva ) sau pentru a se sustrage de la o obligație ; dezvinovățire , justificare . 2. Exprimare a regretului ...

 

ABSOLUTORIU

... ABSOLUTÓRIU , - IE , absolutorii , adj . s . n . 1. Adj . Care absolvă , care iartă o vină , un delict , o greșeală

 

COCOLOȘI

COCOLOȘÍ , cocoloșesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face cocoloș , a ( se ) mototoli . 2. Tranz . A trece cu vederea sau a ascunde lipsurile , greșelile , faptele reprobabile ale cuiva . 3. Tranz . A răsfăța , a răzgâia . 4. Refl . și tranz . A ( se )

 

CORECTA

CORECTÁ , corectez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) îndrepta greșelile , defectele etc ; a ( se )

 

CORECTITUDINE

CORECTITÚDINE s . f . 1. Calitatea de a fi corect ; lipsă de greșeli . 2. Ținută sau purtare corectă ; cinste . 3. ( Log . ) Însușire a gândirii care respectă legile logice . - Corect + suf . - itudine ( după promptitudine

 

CORECTOR

CORÉCTOR , - OÁRE , corectori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original , în vederea înlăturării lor în tipografie . 2. S . n . Aparat , de obicei automat , folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora . [ Acc . și :

 

CORECTURĂ

CORECTÚRĂ , corecturi , s . f . 1. Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr - un text sau dintr - o formă de tipar . 2. ( Concr . ) Text tipărit pe care s - a făcut operația de corectură ( 1 ) . 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text

 

CRITICA

CRITICÁ , crític , vb . I . Tranz . A dezvălui lipsurile , greșelile , defectele unor persoane , ale unei opere , ale unor stări de lucruri ( arătând cauzele și indicând mijloacele de

 

DEFICIENȚĂ

... DEFICIÉNȚĂ , deficiențe , s . f . Scădere , lipsă , greșeală

 

   Următoarele >>>